Populiştii de extremă dreapta sunt mult mai predispuşi să răspândească ştiri false pe social media decât politicienii din partidele mainstream sau de extremă stânga, potrivit unui studiu care susţine că amplificarea dezinformării face acum parte integrantă din strategia dreptei radicale, scrie The Guardian.
„Populiştii radicali de dreapta folosesc dezinformarea ca instrument pentru a destabiliza democraţiile şi a obţine avantaje politice”, a declarat Petter Törnberg de la Universitatea din Amsterdam, co-autor al studiului împreună cu Juliana Chueri de la Universitatea Liberă din capitala olandeză.
„Constatările subliniază nevoia urgentă ca factorii de decizie politică, cercetătorii şi publicul să înţeleagă şi să abordeze dinamica interconectată a dezinformării şi a populismului de dreapta radicală”, a adăugat Törnberg.
Cercetarea se bazează pe fiecare mesaj postat între 2017 şi 2022 de fiecare membru al parlamentului cu un cont Twitter (acum X) în 26 de ţări: 17 state membre ale UE, inclusiv Austria, Franţa, Germania, Ţările de Jos şi Suedia, dar şi Marea Britanie, SUA şi Australia.
Apoi au comparat acest set de date - 32 de milioane de tweet-uri de la 8.198 de parlamentari - cu baze de date internaţionale din domeniul ştiinţelor politice care conţin informaţii detaliate despre părţile implicate, cum ar fi poziţia lor pe spectrul stânga-dreapta şi gradul lor de populism.
În cele din urmă, cercetătorii au apelat la servicii de verificare a faptelor şi de urmărire a ştirilor false pentru a crea un set de date de 646.058 de URL-uri, fiecare cu un „rating de factualitate” asociat, bazat pe fiabilitatea sursei sale - şi au comparat aceste date cu cele 18 milioane de URL-uri partajate de deputaţi.
Adunând toate seturile de date diferite, cercetătorii au reuşit să creeze ceea ce ei au descris ca fiind un „scor agregat al factualităţii” pentru fiecare politician şi fiecare partid, pe baza link-urilor pe care deputaţii le-au distribuit pe Twitter.
Datele au arătat în mod concludent că populismul de extremă-dreapta a fost „cel mai puternic factor determinant pentru tendinţa de răspândire a dezinformării”, au concluzionat ei, deputaţii din partidele populiste de centru-dreapta, centru-stânga şi extremă-stânga „nefiind legaţi” de această practică.
Partidele populiste de extremă-dreapta, precum Alternative für Deutschland (AfD) din Germania, Raliul Naţional (RN) din Franţa şi Partidul Libertăţii (PVV) din Ţările de Jos, au înregistrat câştiguri importante în Europa în ultimii ani şi sunt la guvernare în mai multe ţări.
Cercetătorii au observat că nu vor putea să îşi extindă setul de date privind postările parlamentarilor pe X, deoarece platforma - deţinută în prezent de miliardarul american Elon Musk, care nu şi-a ascuns sprijinul pentru partidele de extremă dreapta - nu mai oferă acces la date.
Cercetări recente sugerează că majoritatea oamenilor nu consumă şi nu împărtăşesc dezinformări - definite ca împărtăşirea neintenţionată şi deliberată de informaţii false - care, în schimb, au fost puternic concentrate în anumite grupuri electorale, se arată în studiu.
Cercetarea a sugerat că „ideologiile de excludere şi ostilitatea faţă de instituţiile democratice ale populismului radical de dreapta”, şi nu anti-elitismul populiştilor în general, se află în spatele celor mai multe campanii de dezinformare, a declarat Törnberg.
Dezinformarea a fost mai puţin utilă pentru populiştii de extremă stânga, care se concentrează mai mult pe nemulţumirile economice, dar accentul pus de populiştii de extremă dreapta pe nemulţumirile culturale şi pe opoziţia faţă de normele democratice a fost un „teren fertil” pentru dezinformare, au afirmat autorii.
Studiul a evidenţiat, de asemenea, „relaţia simbiotică” dintre populiştii de extremă dreapta şi mass-media „alternative”. „Populiştii radicali de dreapta au fost eficienţi în crearea şi utilizarea ecosistemelor media alternative care le amplifică punctele de vedere”, a declarat Törnberg.
Aceste ecosisteme au amplificat dezinformarea şi au modelat mişcările populiste de extremă-dreapta, a spus el, consolidând mesajele lor ideologice, creând un sentiment de comunitate în rândul alegătorilor şi oferind o contra-naraţiune pentru media mainstream.