După ce șocul demisiei lui Iohannis va trece, noua realitate politică îi va surprinde chiar și pe unii lideri, iar complexitatea situației va crea noi provocări care vor duce la decizii neașteptate, în contextul confruntărilor pentru poziția de președinte al României.
Plecarea de la Palatul Cotroceni e clamată ca o victorie de George Simion, liderul AUR, dar și de Călin Georgescu. Astfel, se va ajunge ca actuala coaliție de guvernare să se afle sub o presiune și mai mare în următoarele săptămâni din partea partidelor populiste.
Premierul Marcel Ciolacu nu se află nici el într-o poziție mai solidă ca Iohannis. Și liderul PSD e văzut ca un om al trecutului, fiind contestat mai ales în urma asocierii cu marele scandal de corupție Nordis.
Social-democrații, teoretic, au suficientă putere și influență să asigure stabilitate coaliției pro-europene, dar în interiorul PSD s-a format deja un curent de opinie, promovat de Victor Ponta, care are ca obiectiv să impună un candidat propriu la alegerile prezidențiale din luna mai, dar și formarea unei noi majorități parlamentare cu AUR.
Demisia lui Iohannis, un act de laşitate. E obligaţia preşedintelui să-şi ducă mandatul până la capăt, iar falsificatorii de Constituţie care spun că trebuia să plece, la cinci ani, nu vor să citească legea fundamentală cu corectitudine
Traian Băsescu, președintele României, supraviețuitor a două tentative de suspendare
În realitate, proiectul politic promovat de Victor Ponta e unul al restaurației, al preluării întregii puteri de către oameni din sistemul FSN, pe axa Iliescu-Năstase, proiect care indică o poziție marginală în cadrul Uniunii Europene, o apropiere de Rusia și revenirea la putere a vechii oligarhii.
Pentru a evita o astfel de evoluție susținută și de Călin Georgescu, un politician dubios, cu declarații admirative la adresa lui Putin și aliniat intereselor Rusiei, dar și de George Simion, liderul AUR, e nevoie de realizarea unei alianțe politice cu adevărat pro-europene și reprezentative pentru societatea românească.
Totuși, 60% din Parlament e controlat de forțe politice care au susținut parcursul euro-atlantic al României, criza de acum fiind provocată de inabilitatea și detașarea din ultimii ani a lui Iohannis, care a dus la creșterea influenței partidelor extremiste și la o lipsă totală de reacție în fața propagandei pro ruse din România după începerea invaziei din Ucraina.
Reforma ca strategie
Ilie Bolojan va deveni, în câteva zile, președinte interimar. Cu toate că nu deține atribuțiile unui președinte ales, liderul liberal va fi comandantul suprem al Armatei și șeful CSAT. Aceste două poziții îi oferă pârghii de putere importante și posibilitatea de a lua decizii care să modeleze și să detensioneze societatea, marcată de criza anulării alegerilor prezidențiale.
De asemenea, Ilie Bolojan se va instala la cea mai importantă tribună publică, iar de acolo va putea să transmită publicului mesaje prin care să creeze o nouă solidaritate socială.
Fostul primar din Oradea s-a remarcat ca un bun gospodar, axat pe scăderea cheltuielilor publice, pe încurajarea investițiilor, pe eficiență și consecvență, fiind apreciat pentru schimbarea în bine a orașului pe care l-a administrat.
De asemenea, Ilie Bolojan s-a evidențiat și în cele câteva săptămâni de când se află la conducerea Senatului printr-o inițiativă rară în România, aceea de a reduce sute de posturi din instituției, multe dintre ele ocupate pe baza asocierilor politice și nu pe utilitatea și valoarea muncii depuse.
Protestul angajaților de la Senat l-a transformat pe Bolojan, peste noapte, în principala figură a procesului de reformare a sistemului public, unul extrem de ineficient care a dus la o creștere majoră a deficitului bugetar.
Un nou președinte, o nouă realitate politică
Acțiunea lui Bolojan l-a pus în umbră pe premierul Marcel Ciolacu, cel care deși conduce Executivul de peste un an și jumătate, n-a reușit să propună un program de optimizare a cheltuielilor publice.
În contextul creat, cel care îi va lua locul lui Iohannis are ocazia să încerce crearea unei coaliții pentru a fi susținut la alegerile prezidențiale din mai. Dar are Ilie Bolojan un plan pentru a deveni șeful statului?
Suspendarea este un demers inutil pentru că, oricum, peste puţine luni plec din funcţie, după alegerea noului preşedinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată n-am încălcat Constituţia. Şi este un demers păgubos, pentru că, de aici, toată lumea pierde, nimeni nu câştigă.
Klaus Iohannis, președintele demisionar al României
În zilele următoare va deveni clar dacă va candida sau nu, dar în acest moment se află în cea mai bună poziție politică posibilă pentru a merge pe acest drum.
În mai multe rânduri, liderul PNL a explicat că e o persoană adaptabilă, își asumă riscuri dacă e necesar, dar nu forțează destinul și nu acționează dacă nu are suportul public necesar.
„Categoric pot să spun răspicat, Crin Antonescu este candidatul Partidului Național Liberal şi în egală măsură candidatul coaliției PNL, PSD, UDMR. Nu a existat, nu există în PNL nicio altă discuție cu privire la o altă soluție alternativă”, a declarat Emil Boc, primarul liberal al Clujului, la scurt timp după anunțarea demisiei de către Iohannis.
Cuvintele liderului PNL trebuie înțelese ca o acțiune de menținere a coaliției de guvernare și a majorității parlamentare. Reacția edilului are legătură cu situația actuală și nevoia de stabilitate în perioada imediat următoare cât are loc transferul de putere.
Pe muchie de cuțit
Candidatura lui Crin Antonescu va fi supusă dezbaterilor interne în cele trei formațiuni din coaliție imediat după ce Ilie Bolojan va face primele declarații în calitate de președinte interimar, dar și după ce vor veni primele date cu privire la încrederea publică de care se bucură acesta.
Klaus Iohannis a demisionat în momentul în care a realizat că va fi suspendat. Adică a aflat că parlamentari din PSD și PNL vor vota alături de USR și formațiunile extremiste pentru demiterea președintelui în funcție.
Nimic nu l-a determinat pe Iohannis să plece, nici scorul slab obținut de PNL în alegeri, scor care într-o bună măsură i se datorează, nici faptul că în mandatul său forțele extremiste și pro ruse din România au ajuns la o influență politică și susținere publică greu de imaginat în urmă cu un deceniu, nici faptul că nu a reușit să protejeze procesul electoral din România, ajungându-se în situația de a se anula alegerile, nimic din toate eșecurile descrise mai sus, ci simplul fapt că matematica politică s-a întors împotriva sa l-a determinat să renunțe înainte de a fi dat afară de Parlament din Palatul Cotroceni.
Dacă Ilie Bolojan va reuși din noua poziție de președinte interimar să capteze mintea și sufletul unei mari părți a alegătorilor români, care așteaptă un lider capabil să scoată România din criză, atunci va candida, dacă nu, se va ajunge într-o situație asemănătoare cu cea din luna noiembrie, cu scoruri strânse și posibilitatea ca un candidat „mesianic”, susținut de forțele extremiste, să ajungă la cârma țării.
Destinul României e pe muchie de cuțit. Se poate întoarce rapid în trecut, în anii ’90, cu ani de mari convulsii sociale, corupție endemică, prăbușire economică și fără niciun fel de sprijin sau influență internațională sau se poate salva în ultimul moment, cum s-a mai întâmplat, printr-un nou proiect politic democratic și pro-european, iar țara să-și recâștige prestigiul pierdut în ultimele luni.