Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti îşi exprimă „dezacordul profund” faţă de propunerile de modificare a planurilor-cadru, în special în ceea ce priveşte reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie. Reprezentanții facultății avertizează, într-un comunicat de presă, asupra consecinţelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar.
„Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii facultăţii atrag atenţia asupra unor probleme majore”, arătând că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a este o „eroare gravă”, care va priva o mare parte dintre elevi de o înţelegere aprofundată a istoriei naţionale şi universale.
„O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex.
Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului.
Orele de istorie din învăţământul liceal au rolul de a consolida informaţiile şi competenţele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul şi viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze raţional realitatea socială înconjurătoare.
Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor şi a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învăţământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, aşa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, susţin ei.
Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este „o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.
„Gândirea şi cunoaşterea istorică fac parte din nucleul solid al educaţiei umaniste europene de secole, este fundamentul concepţiei noastre despre lume, societate şi cultură.
Subminând importanţa sa în formarea unui cetăţean responsabil şi informat, capabil să înţeleagă complexitatea societăţii contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!”, susţin reprezentanţii Facultăţii de istorie.
Potrivit sursei citate, reducerea drastică a timpului dedicat educaţiei istorice va avea și un impact negativ direct asupra dezvoltării competenţelor civice. Totodată, susţin aceştia, Planul-cadru propus de Ministerul Educaţiei afectează şi mecanismele formării identitare.
Reprezentanții instituției universitare spun că pentru a obţine efectele pozitive dorite, pentru a deveni în mod real şi eficient instrumente care întăresc cunoaşterea şi atitudinile critice şi mature intelectual, aceste cursuri trebuie să fie studiate ca parte a unui parcurs curricular mai amplu, care să ofere elevilor o perspectiva coerentă asupra trecutului. Riscul major al plasării lor într-un context educaţional necorespunzător este promovarea unor efecte contrarii celor dorite.
Ca urmare, Facultatea de Istorie solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de istorie, insistând asupra necesităţii unui curriculum echilibrat care să acorde importanţa cuvenită acestei discipline fundamentale pentru formarea viitorilor cetăţeni.