Preşedintele în exerciţiu al Croaţiei, Zoran Milanović, un critic al NATO şi al Uniunii Europene, al cărui populism a fost comparat cu cel al lui Donald Trump, a obţinut duminică 49,1% din voturi în primul tur al scrutinului prezidenţial.
Al doilea clasat, Dragan Primorac, candidatul Uniunii Democrate Croate (HDZ) a prim-ministrului Andrej Plenković, a obţinut 19,4%, potrivit Comisiei Electorale de Stat, după ce au fost numărate 99,9% din secţiile de votare, relatează Politico.
Întrucât niciunul dintre candidaţi nu a obţinut o majoritate absolută, Croaţia va organiza un al doilea tur de scrutin la 12 ianuarie.
Rezultatele accentuează divizarea conducerii de vârf a ţării. Deşi preşedinţia este o funcţie în mare parte ceremonială, realegerea lui Milanović - cel mai popular politician din ţară - ar fi un ghimpe în coasta rivalului său Plenković.
În discursul de victorie de la Zagreb, Milanović a promis să promoveze „o Croaţie cu atitudine, o Croaţie care are grijă de interesele sale şi care este conştientă că numai nouă ne pasă de ceea ce se întâmplă în ţara noastră”.
Premierul Plenković, în declarația de după anunțarea rezultatelor, a salutat intrarea candidatului partidului său în turul al doilea.
„De mâine este un nou joc, două noi săptămâni. Milanović nu are niciun program. Nu vrem să fim târâţi spre Rusia, vrem ca Croaţia să meargă în direcţia corectă”, a spus el.
În timpul campaniei sale, preşedintele Milanović a încercat să profite de o serie de scandaluri în urma cărora peste 30 de miniştri din partidul premierului au demisionat sau au fost concediaţi pentru corupţie în timpul mandatului lui Plenković.
De asemenea, el l-a criticat pe Plenković pentru poziţia sa proeuropeană, numindu-l „băiatul de serviciu” al preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a prezentat imigraţia drept principala provocare a Croaţiei.
Plenković, la rândul său, a încercat să prezinte votul drept un plebiscit privind viitorul Croaţiei în UE.
„Milanović este un cancer al politicii croate”, a declarat el, repetând că preşedintele a încercat să atragă Croaţia spre Moscova.
Primorac a fost, de asemenea, afectat de un scandal care l-a implicat pe ministrul sănătăţii Vili Beroš, care a fost arestat şi concediat după ce Parchetul European a deschis o anchetă de corupţie în noiembrie.
Alegerile prezidenţiale de duminică au fost al treilea scrutin din Croaţia din acest an, după alegerile parlamentare anticipate din aprilie şi alegerile pentru Parlamentul European din iunie.