- Aderența tinerilor prin vot către mișcări care simpatizează mișcarea legionară și care impun metode de control economice din comunism este favorizată și de faptul că în școală lecțiile legate de aceste mișcări radicale încep de-abia în clasa a VIII-a, când un elev are 13-14 ani.
- În schimb, conform studiilor Fundației Salvați Copiii, în 2023, copiii încep să folosească Internetul de la 8 ani și 2 luni, cu aproape șase ani înainte să audă la școală de execuțiile comuniste și legionare.
- ”Tinerii află primele noțiuni despre legionari și comunism de oriunde alt loc decât școală. De pe Internet, de la televizor și apoi după ce au bază formată vine un profesor de istorie să susțină în orele de sfârșit de ani din ciclul gimnazial că legionarii au fost niște criminali în numele naționalismului. Efectul orelor de la școală este mult disipat. Un tânăr de 24 de ani va analiza emoțional și va avea de ales să rămână cu noțiunile învățate pe Internet sau cu cele de la școală, după câțiva ani după ce el a aflat că legionarii și comuniștii erau cool
- De fapt, elevii învață despre comunism și legionari în lecțiile de istorie din clasele a VIII-a și a XII-a, așa cum reiese din manualele consultate de Curs de Guvernare.
- În plus, lecțiile despre comunism sunt prinse în programă înainte vacanțelor, când interesul atât al elevilor, cât și al profesorilor este minim.
- Întărind defazarea generațională între școală și accesul la informații publice, Ministerul Educației a anunțat că introduce o nouă disciplină, în clasa a XII-a. Este vorba de „Istoria comunismului din România”.
31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Călin Georgescu pe 24 noiembrie, în primul tur al alegerilor pentru funcția de președinte al României, conform unui sondaj INSCOP realizat în acel moment.
În contrast cu doar 8% din alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care au optat pentru el.
De altfel, majoritatea alegătorilor săi au avut vârsta sub 35 de ani, conform datelor obținute de Curs de guvernare de la institutele de sondare, sau maximum până în 44 de ani, conform celor INSCOP.
Mai exact, persoanele născute după Revoluția din 1989, după căderea comunismului, aleg să dea votul unor partide ca AUR, SOS, POT sau unor candidați la Cotroceni ca George Simion sau Călin Georgescu, care susțin restrângeri de libertăți ascunse în mesaje naționaliste, pe model legionar sau comunist.
Pentru a combate simpatia tinerilor pentru discursuri aparent pozitive pentru România, dar care ascund politici de control și de limitare a drepturilor, reprezentanții Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc cred că întărirea educației în școli este singura opțiune.
„Societatea românească are nevoie de muzee vii, moderne, de autentice şcoli ale democrației şi ale gândirii critice, care sunt singura armă eficientă de apărare în fața diversiunilor propagandistice şi informaționale ale celor care luptă împotriva libertăților individuale”, spune președintele executiv al IICMER, Daniel Șandru.
Manualele de istorie: Lecțiile la școală vin prea târziu
Cei 31% dintre tinerii de 18-24 de ani care au votat cu Georgescu pe 24 noiembrie au învățat despre legionari, pe care acesta îi susține, de-abia în clasa a VIII-a, la vârsta de 13-14 ani.
Noțiunile mai sunt repetate și uneori aprofundate în clasa a XII-a. Sunt singurii doi ani în care elevii învață despre crimele comise de legionari și comuniști. Despre atrocități ascunse în spatele unor discursuri naționaliste care i-au adus la putere.
Însă, conform studiilor Salvați Copiii, tinerii sub 24 de ani care l-au votat pe Călin Georgescu au apucat să folosească Internetul la 9 ani, atât cât era media în 2018-2019 a vârstei când copiii încep să folosească Internetul și rețelele sociale. Între timp, vârstă a scăzut până la 8 ani și 2 luni.
Altfel spus, tinerii „află primele noțiuni despre legionari și comunism de oriunde alt loc decât școală. De pe Internet, de la televizor și apoi după ce au bază formată vine un profesor de istorie să susțină în orele de sfârșit de ani din ciclul gimnazial că legionarii au fost niște criminali în numele naționalismului.
Efectul orelor de la școală este mult disipat. Un tânăr de 24 de ani va analiza emoțional și va avea de ales să rămână cu noțiunile învățate pe Internet sau cu cele de la școală, după câțiva ani după ce el a aflat că legionarii și comuniștii erau cool”, ne-a explicat un profesor universitar de istorie.
Acesta consideră că politicile educaționale nu fac față societății actuale, fapt ce va duce și la o alterare a istoriei.
Zero de pagini despre comunism și mișcarea legionară în primii 6 ani de școală
Curs de guvernare a analizat manualele de istorie din școli. Istoria începe să fie predată elevilor în clasa a V-a, pe model depășit, când accesul la informații se făcea doar la bibliotecă sau din manualul școlar.
Clasa a V-a. Manualul cuprinde doar lecții despre istoria antichității și cea medievală.
Clasa a VI-a. Manualul continuă epoca medievală și cea preinterbelică.
Clasa a VII-a. Manualul are zece pagini despre comunism și nazism la „Lecția 2” din capitolul al doilea.
Mișcările politice sunt prezentate în contextul izbucnirii celor două războaie mondiale din secolul trecut. Nu se face nicio referire la modul în care aceste mișcări au intrat în România. Se trece apoi la lumea postbelică și mai este prezentă o lecție „Democrație versus comunism, modele de prezentare a statelor” în contextul Războiul Rece.
Apoi, tinerii din clasa a VII-a chiar află despre NATO, UE și globalizare ca organizații care au puncte pozitive și negative.
Citeşte integral analiza Istoria din manualele de istorie: Tinerii născuți după 1989 învață la școală despre comunism și legionari abia de la 14 ani, dar au acces la TikTok și internet de la cel puțin 8 ani pe Curs de Guvernare