Țările membre contribuie la bugetul Uniunii Europene (UE) și primesc, de asemenea, fonduri din acest buget. Unele țări sunt contributor net, ceea ce înseamnă că plătesc mai mult decât primesc, în timp ce altele sunt beneficiar net, primind mai mult decât contribuie.
Cert este, însă, că prin modul în care este împărțit bugetul, țările UE pot să realizeze împreună mai mult decât ar putea face individual, se arată într-o analiză Euronews. Analiză care arată că, în 2023, anul pentru care sunt valabile datele, România a fost al doilea beneficiar net de fonduri UE dintre toate țările uniunii.
Desigur, aceste fonduri nu sunt singurele beneficii ale calității de membru al UE, însă bugetul comun reflectă principiul solidarității Uniunii Europene și permite o dezvoltare semnificativă în diverse domenii în cadrul blocului comunitar.
Dar, hai să vedem care sunt țările din UE care contribuie cel mai mult la bugetul UE și care sunt cele care primesc cele mai mari fonduri? Care state membre sunt contributor net și care sunt beneficiar net? Și cum variază contribuțiile și beneficiile dacă le raportăm la numărul de locuitori din fiecare țară?
Euronews Business analizează bugetul UE:
- Potrivit Comisiei Europene, în 2023, cei mai mari contributori la bugetul UE au fost „Cei Patru Mari” ai UE: Germania (33,8 miliarde EUR), Franța (25,8 miliarde EUR), Italia (18,8 miliarde EUR) și Spania (13,6 miliarde EUR).
- Nouă țări au contribuit cu mai puțin de 1 miliard EUR la bugetul UE în 2023, cele mai mici contribuții provenind din Malta (112 milioane EUR), Cipru (259 milioane EUR) și Estonia (355 milioane EUR).
- Printre beneficiari, în primii cinci se află Polonia, alături de „Cei Patru Mari” ai UE. Franța a primit 16,5 miliarde EUR, urmată de Polonia (14,1 miliarde EUR), Germania (14 miliarde EUR), Italia (12,8 miliarde EUR) și Spania (12,1 miliarde EUR).
- În partea de jos a listei, trei țări au primit mai puțin de 1 miliard EUR din bugetul UE: Malta (277 milioane EUR), Cipru (393 milioane EUR) și Slovenia (952 milioane EUR).
Zece țări au statut de contributor net
Zece țări din UE au statut de contributor net, în timp ce 17 au statut de beneficiar net.
Iată țările care au contribuit mai mult la bugetul UE decât au primit:
- Germania (19,8 miliarde EUR)
- Franța (9,3 miliarde EUR)
- Țările de Jos (6,3 miliarde EUR)
- Italia (6 miliarde EUR)
- Suedia (1,6 miliarde EUR)
- Spania (12,1 miliarde EUR)
- Austria (1,3 miliarde EUR)
- Irlanda (1,3 miliarde EUR)
- Danemarca (1,2 miliarde EUR)
- Finlanda (0,8 miliarde EUR)
Și topul țărilor care sunt beneficiar net și au primit cele mai mari sume din bugetul UE:
- Polonia (7,1 miliarde EUR)
- România (5,9 miliarde EUR)
- Belgia (4,8 miliarde EUR)
- Ungaria (4,4 miliarde EUR)
- Grecia (3,9 miliarde EUR)
Diviziunea: Contributori vs. beneficiari
Harta de mai jos evidențiază diviziunea țărilor din UE între cele care sunt contributor net și cele care sunt beneficiar net.
După cum se vede, țările care sunt contributor net sunt în principal țările mai bogate din vestul și nordul Europei, în timp ce țările care sunt beneficiar net se află, în mare parte, în centrul și estul Europei.
Cu excepția Belgiei și Luxemburgului, distribuția geografică arată, de asemenea, o diviziune economică est-vest, statele membre mai noi din Europa de Est fiind adesea beneficiar net.
Contribuții și beneficii pe cap de locuitor
Însă, când analizăm contribuțiile și beneficiile pe cap de locuitor, imaginea se schimbă semnificativ, ca urmare a variațiilor mari ale dimensiunii populațiilor statelor membre ale UE.
- Țările de Jos conduc la contribuții nete pe cap de locuitor
Când analizăm contribuțiile nete pe cap de locuitor, Țările de Jos conduc în 2023, fiecare locuitor olandez contribuind cu 350 EUR mai mult decât a primit.
Urmează Irlanda (240 EUR pe cap de locuitor), Germania (235 EUR), Danemarca (210 EUR) și Suedia (156 EUR).
Dintre „Cei Patru Mari”, Franța a avut cea mai mică contribuție netă pe cap de locuitor (30 EUR), comparativ cu Italia (101 EUR) și Spania (137 EUR).
- Luxemburgul, principalul beneficiar net pe cap de locuitor, o excepție
De cealaltă parte, beneficiile nete pe cap de locuitor au variat de la 129 EUR în Slovenia la 3.081 EUR în Luxemburg – o excepție – deoarece al doilea cel mai mare beneficiar net, Croația, a primit 619 EUR pe cap de locuitor.
Cele trei țări baltice din UE – Estonia, Letonia și Lituania – au primit fiecare peste 500 EUR în beneficii nete pe cap de locuitor.
Deși Polonia a fost cel mai mare beneficiar net în termeni nominali, este pe locul al treilea din coadă când ne raportăm la beneficiile nete pe cap de locuitor, cu 191 EUR.
Deși Luxemburg și Belgia sunt printre cele mai bogate țări din UE, ele sunt și beneficiare nete ale fondurilor UE, deoarece găzduiesc numeroase instituții ale UE, cum ar fi Comisia Europeană și Parlamentul European.
De exemplu, Belgia a avut un beneficiu net de 404 EUR pe cap de locuitor, mai mare decât Bulgaria (299 EUR) și România (307 EUR).
Avantajele apartenenței la UE depășesc aceste cifre
Bugetul UE servește în principal ca instrument de investiție, completând bugetele naționale. Obiectivul său principal este stimularea creșterii economice și sporirea competitivității în întreaga UE.
De aceea, bugetul UE finanțează proiecte și inițiative axate pe:
- dezvoltarea zonelor rurale și a regiunilor mai puțin dezvoltate
- protecția mediului
- susținerea programelor de educație și cercetare ale UE
- protecția granițelor externe ale UE
- promovarea dezvoltării internaționale
- promovarea drepturilor omului
O sursă din cadrul Comisiei Europene a subliniat că aceste cifre nu reflectă avantajele participării la proiectul european comun sau valoarea adăugată a bugetului UE.
„Beneficiile contabile prezentate mai sus acoperă doar o mică parte din avantajele generale ale apartenenței la UE”, a declarat sursa pentru Euronews Business.
„Cheltuielile care par să fie alocate doar unui stat membru pot aduce beneficii mai multor state sau chiar tuturor, datorită efectelor pe care le generează cheltuielile UE. De asemenea, cheltuielile pot viza un bun public european care necesită finanțare comună”, a conchis sursa citată.