Ți s-a spus vreodată să plângi, pentru că te vei simți mai bine? Deși pare un paradox, există un adevăr în ideea că plânsul face bine.
Pe lângă faptul că oferă o descărcare a stresului și a durerii emoționale, plânsul poate elibera hormoni care induc starea de bine.
Plânsul este unic la oameni, deoarece, deși alte animale produc lacrimi pentru a-și lubrifia ochii, noi suntem singura specie care varsă lacrimi ca răspuns la stimuli emoționali.
Mai mult, lacrimile noastre sunt de mai multe tipuri: lacrimi reflexe, care apar ca reacție la iritanți; lacrimi continue, care protejează ochii ca un scut; și lacrimi emoționale, cele care apar pe neașteptate în momente intense, scrie IFL Science.
Deși cele din urmă nu au o funcție protectoare, ca celelalte, ele sunt asociate cu o serie de beneficii pentru sănătate, fapt certificat chiar de către știință.
Conform Harvard Health Publishing, plânsul inundă corpul cu oxitocină, un hormon produs de creier. Cunoscută și sub denumirea de „hormonul iubirii”, oxitocina ajută la crearea legăturilor cu ceilalți, generează sentimente de fericire și chiar poate contribui la vindecarea inimii după un atac de cord.
Plânsul eliberează și endorfine, hormoni care funcționează niște opioide naturale ale organismului. Acestea reduc durerea emoțională și fizică, oferă o stare de euforie, cresc rezistența la stres și pot avea efecte benefice asupra sistemului cardiovascular.
Astfel, plânsul ar putea acționa ca un mecanism de auto-liniștire, crescând toleranța la durere și diminuând intensitatea acesteia, în mod similar opioidelor.
Un studiu din 2007 a măsurat ritmul cardiac și rata respirației a 60 de studente care vizionau filme triste. Datele au arătat că, deși ritmul cardiac creștea înainte de a plânge, acesta scădea rapid odată ce începeau să curgă lacrimile.
Plânsul a dus și la o respirație mai lentă, sugerând că, deși plânsul este un semnal de suferință, are un rol important și în restabilirea echilibrului emoțional și fizic.
A nu-ți da voie să plângi nu te face mai puternic, ci poate avea efecte negative asupra sănătății.
O analiză amplă realizată acum trei ani, care a presupus trecerea în revistă a nu mai puțin de 22 de cercetări făcute pe aproape 7.000 de subiecți, a descoperit asocieri semnificative între blocarea emoțiilor, inclusiv a plânsului, și afecțiuni precum cancerul și bolile cardiovasculare, în special hipertensiunea.