Patru zile lucrate, cinci plătite: o jumătate de an a durat un studiu efectuat în Germania pe care l-a evaluat Universitatea din Münster. Este aceasta o soluție pentru piața muncii?
Cine muncește mai puțin se simte mai bine și este mai productiv. Sună a mare câștig, deopotrivă pentru angajați și angajatori. Testarea săptămânii de lucru de patru zile, demarată la începutul acestui an, a fost acum evaluată de Universitatea din Münster. Rezultatele dau speranțe.
Patruzeci și cinci de companii și organizații din Germania s-au înscris în acest experiment. Timp de șase luni s-a lucrat doar patru zile timp pe săptămână, fără ca salariile să fie reduse.
Inițiatorul proiectului a fost firma de consultanță în management Intraprenör, partener al organizației non-profit 4 Day Week Global (4DWG).
Cât s-a redus, de fapt?
Ceea ce sună minunat la început devine mai puțin spectaculos la o observație mai atentă. Două companii au anulat proiectul, alte două companii au ieșit din evaluare, iar dintre celelalte 41, doar aproximativ o treime au scăzut efectiv programul de lucru cu o zi.
Fiecare al cincilea angajator a redus între 11 și 19 la sută din timpul de muncă, iar aproximativ jumătate dintre companii au scurtat programul cu patru ore sau mai puțin, adică sub zece la sută, potrivit cercetătoarei Marika Platz, implicată în evaluarea proiectului din partea Universității Münster.
Numărul companiilor participante este foarte mic în comparație cu cele aproximativ 3,4 milioane de firme care există în Germania.
S-ar putea pune întrebarea de ce nu au luat parte mai multe entități la proiect?
Experimentul trebuia să înceapă în Germania în urmă cu doi ani, dar la acea dată nu erau destui angajatori dornici să participe, povestește Platz. Acest lucru s-ar putea datora, printre altele, faptului că - spre deosebire de alte țări - este relativ obișnuit în Germania să lucrezi part-time.
Parametrul cheie: productivitatea
Mai puțină muncă pentru același salariu și aceleași rezultate presupune o productivitate mai mare. Creșterea eficienței pare să implice mai mult stres și un volum de muncă mai mare. Stau lucrurile chiar așa?
Pentru a examina efectele reducerii programului de lucru asupra parametrilor obiectiv verificabili nu au fost realizate doar sondaje și interviuri. Au fost, de asemenea, analizate probele de păr, pentru a obține informații despre nivelul de stres. Au fost folosite și trackere de fitness, pentru a determina date fiziologice, cum ar fi ritmul cardiac, nivelul de activitate și calitatea somnului.
Mai puțină muncă înseamnă mai puțin stres
Angajații, arată rezultatele studiului, se simt mai bine atunci când programul de lucru este redus. Participanții au fost la fel de productivi sau chiar, în unele cazuri, mai eficienți decât într-o săptămână de lucru de cinci zile.
În același timp, angajații implicați în experiment au raportat îmbunătățiri semnificative ale sănătății mentale și fizice, spune Julia Backmann, liderul științific al studiului pilot.
Titulară a catedrei de reformă a muncii la Universitatea din Münster, profesoara Backmann a constatat că angajații au simțit mai puțin simptome de stres și epuizare. Constatările au fost măsurate de ceasurile inteligente, puse să monitorizeze organismul.
Doi din trei angajați au spus că fost mai puțin distrași de la lucru și că procesele de muncă au fost optimizate. În peste jumătate dintre companii, ședințele au fost concepute diferit: au avut loc mai rar și au ținut mai puțin. Una din patru companii a folosit și noi instrumente digitale pentru a crește eficiența.
”Potențialul timpului redus de lucru pare a fi blocat în dosul unor proceduri complicate, a numeroase ședințe și a digitalizării reduse”, este de părere Carsten Meier, consultant la Intraprenör.
Surpriză la impactul asupra sănătății și mediului
Măsurarea numărului de pași și a exercițiilor fizice făcute arată că angajații au fost mai activi, ceea ce a dus și la o stare de bine mai pronunțată la cei ce au avut program săptămânal de patru zile.
În plus, subiecții testați au dormit în medie cu 38 de minute mai mult pe săptămână, comparativ cu grupul de control care a lucrat cinci zile.
Zilele de concediu de boală, însă, nu au scăzut decât foarte puțin. Diferența nu a fost semnificativă statistic în comparație cu 2023. ”A fost surprinzător”, punctează Platz, ”pentru că în studiile din alte țări a existat o reducere semnificativă a nivelului de îmbolnăvire”.
O altă surpriză a fost constatarea că reducerea timpului de lucru nu a avut neapărat efecte pozitive asupra mediului, a explicat Platz pentru DW. "În alte ţări a existat un impact pozitiv asupra mediului pentru că, de exemplu, birourile erau complet închise pentru o zi. Se poate economisi energie prin suspendarea navetei la serviciu, în ziua respectivă". În Germania, totuși, unii angajați au raportat că au ales să plece într-un weekend prelungit, ceea ce a șters din resursele economisite.
Cât de relevante sunt studiile-pilot?
Reducerea timpului de lucru ar putea avea un efect pozitiv asupra penuriei de personal calificat. Poate suna ciudat, la început, dar o săptămână de patru zile ar putea motiva oamenii incapabili să lucreze cinci zile și care, prin urmare, nici măcar nu sunt activi.
Expertul în piața muncii Enzo Weber, coordonator de cercetare la Universitatea din Regensburg și la Institutul pentru Piața Muncii și Cercetări Ocupaționale, critică rezultatele proiectelor pilot. Companiile care ar lua parte la astfel de proiecte de testare ar avea în principiu o atitudine pozitivă față de săptămâna de patru zile dinainte de începerea studiului și, prin urmare, eșantionul nu ar fi reprezentativ pentru întreaga economie.
Steffen Kampeter, directorul general al asociației patronale BDA, consideră că firmele cu relevanță internațională au decis în mod deliberat să nu participe la experiment. Kampeter se îndoiește de îmbunătățirile aduse de asemenea schimbări productivități și afirmă că ”o săptămână de patru zile cu compensare totală a venitului este doar o creștere masivă a salariului pe care majoritatea companiilor nu și-o poate permite”.
Weber se teme că, pe lângă tăierea orelor de lucru, se vor schimba procesele și structurile organizaționale și susține că o creștere a productivității nu trebuie legată cauzal de reducerea programului angajatorilor. În plus, comentează Weber, pierderea parțială sau completă a unei zile de lucru ar duce, cel mai probabil, la o intensificare a muncii prestate, iar elementele sociale, comunicative și creative au fost ignorate. ”Companiile de obicei nu simt consecințele imediat, ci mai degrabă pe termen mediu”, în vreme ce studiile sunt concepute pentru doar șase luni.
Ce urmează?
Peste 70 la sută dintre companiile și organizațiile implicate în cercetare sunt dispuse să le ofere angajaților, în continuare, posibilitatea de a munci patru zile pe săptămână. Unii doresc să prelungească faza de testare, alții vor să introducă programul de lucru redus în structura organizațională.
Ceea ce a fost testat în câteva companii nu va fi posibil în orice branșă. Mecanicii de tren, şoferii de taxi sau autobuz nu își pot crește productivitatea și, cu siguranță, nu își pot finaliza călătoriile de cinci zile în patru. Situația este similară în retail sau în școli, la poliție sau pompieri, în spitale și case de bătrâni.
Una dintre concluziile prezentate de coordonatoarea proiectului Backmann este că scopul studiului nu a fost să pledeze pentru introducerea săptămânii de patru zile în toate sectoarele, ci să testeze ”posibilitatea unui model inovator de timp de lucru și impactul acestuia”.
O săptămână de lucru de patru zile nu va aduce îmbunătățiri ”la apăsarea unui buton”, conchide Carsten Meier, de la Intraprenör, companie care oferă chiar servicii de consultanță pentru cei interesați de modificarea programului de lucru.