Un nou studiu a identificat sute de virusuri care trăiesc în băile noastre, pe obiecte precum capul de duș și periuța de dinți. Dar nu vorbim de virusuri de tipul celor responsabile de răceală sau gripă – ori de ceva mai grav. Numite bacteriofagi, sau doar fagi, aceste virusuri sunt inamicul natural al bacteriilor și ne pot ajuta în cazul problemei rezistenței la antibiotice.
Fiecare astfel de fag minuscul, care seamănă cu un trepied, a evoluat pentru a vâna, ataca și devora o anumită specie de bacterie.
„Numărul de virusuri pe care l-am găsit este absolut incredibil. Am descoperit multe virusuri despre care știm foarte puține și multe altele pe care nu le-am mai văzut niciodată. Este uimitor câtă biodiversitate neexplorată există în jurul nostru”, spune Erica Hartmann, profesor asociat la Școala de Inginerie McCormick de la Universitatea Northwestern, care a condus studiul.
Cercetătorii au studiat probe de biofilme – comunități de microorganisme asemănătoare unui adeziv care se atașează de o suprafață – prelevate de la 34 de periuțe de dinți și 92 de capete de duș. Rezultatele au fost publicate în revista Frontiers in Microbiomes.
Anterior au fost colectate probe pentru a investiga tipurile de bacterii care locuiesc pe aceste obiecte pe care le folosim zilnic.
„Unul dintre lucrurile … pe care am început să le putem face este ca, din aceleași tipuri de probe, să vedem nu doar ce bacterii sunt acolo, ci și ce bacteriofagi”, precizează Hartmann pentru CNN.
Bacteriofagii sunt utilizați în studii clinice ca o potențială soluție la problema tot mai mare a rezistenței la antibiotice.
Prin infectarea și replicarea în interiorul unei bacterii gazdă, fagii ar putea distruge agenții patogeni și ar putea forma baza unor medicamente noi pentru tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice, așa numitele „superbacterii”.
„Există, de asemenea, interesul de a dezvolta poate medicamente mai sofisticate, astfel încât, în loc să iei un antibiotic cu spectru larg și să-ți distrugi întregul microbiom, ai putea lua un medicament care ar afecta doar agentul patogen și ar lăsa restul microbiomului tău intact”, adaugă Hartmann.
Organizația Mondială a Sănătății cataloghează problema infecțiilor rezistente la antimicrobiene drept una dintre cele mai mari amenințări globale la adresa sănătății publice, deoarece ar putea face tratamentele medicale standard, cum ar fi intervențiile chirurgicale, cezarienele și chimioterapia, mult mai riscante.
În total, cercetătorii spun că au identificat 614 virusuri diferite în probele colectate, deși în realitate ar putea fi vorba de mai multe.
Sursa microbilor de pe capetele de duș a fost în general apa, în timp ce microbii de pe periuțele de dinți proveneau dintr-un amestec al florei cavității bucale umane și al mediului înconjurător.
„Microbii sunt peste tot, tot timpul... Nu am putea digera mâncarea sau lupta împotriva infecțiilor dacă nu am avea microbii noștri. Deși inițial putem reacționa cu un pic de dezgust, cred că este foarte important să abordăm lumea microbiană cu un sentiment de uimire și curiozitate, deoarece acestea sunt lucruri care fac un bine enorm și ar putea avea un potențial uriaș pentru biotehnologie”, mai spune Hartmann.
C.S.