Revolut cere companiei Meta să contribuie la rambursarea sumelor pierdute de victimele fraudelor comise prin platformele sale.
Câteva date din raportul Revolut privind protecţia fondurilor clienţilor şi prevenirea fraudelor:
- La nivel global, în primul semestru din 2024, platformele Meta au generat 62% dintre scam-urile raportate către Revolut,
- În România, 73% dintre scam-urile raportate au provenit de pe platformele social media ale Meta.
- La nivel global, 39% dintre scam-uri au fost diseminate sau au provenit din Facebook, dublu faţă de WhatsApp (18%) şi de peste trei ori mai multe decât Telegram (12%).
- În România, Facebook a fost principala sursă pentru 37% dintre scam-urile semnalate către Revolut.
- Scam-urile de cumpărături sunt cel mai des întâlnite în majoritatea ţărilor, mai puţin în Italia, afectând 60% dintre victime la nivel global
- Ponderea falselor anunţuri de angajare (job scams) a crescut semnificativ de la 9% la finalul anului 2023 la 18% la finalul lunii iunie 2024.
- În România, scam-urile de achiziţii sunt cel mai des întâlnite (40%), urmate la mică distanţă de scam-urile cu anunţuri de angajare (39%) şi de cele de investiţii (9%).
Rezultatele din acest raport se bazează pe datele anonimizate şi agregate analizate de Revolut, pentru o perioadă de 18 luni, de la 1 ianuarie 2023 până la 30 iunie 2024.
Revolut are peste 4 milioane de clienţi în România şi 45 de milioane la nivel global.
Datele colectate provin din următoarele pieţe: Regatul Unit, Irlanda, Franţa, România, Spania, Germania, Polonia, Italia, Olanda, Ungaria, Cehia, Grecia, Portugalia, Malta, Belgia, Lituania, Elveţia, Cipru, Norvegia, Suedia, Letonia, Danemarca, Croaţia, Slovenia, Austria şi Australia.
Compania cere "Meta să contribuie la restituirea sumelor pierdute de victimele fraudelor facilitate de platformele sale, indicând că recentul anunţ privind acceptul de a partaja date şi informaţii cu instituţiile bancare britanice este insuficient pentru a controla fenomenul global al fraudelor şi scam-urilor”.
„Aceste planuri par doar nişte paşi mărunţi înainte, în timp ce la nivel de industrie este nevoie de nişte progrese serioase. Cel mai recent raport al nostru privind fraudele şi criminalitatea financiară ne arată că platformele de social media au continuat să fie principala modalitate de diseminare a scam-urilor, anul acesta, la fel ca anul trecut.
Victimele şi instituţiile financiare sunt cele care suportă costurile. Dar platformele de social media nu au nicio responsabilitate în ceea ce priveşte rambursarea sumelor sustrase şi nu există niciun mecanism de a le motiva să facă asta.
Un simplu angajament de partajare a datelor, chiar dacă util, este insufficient. Avem convingerea că autorităţile locale vor lua măsuri pentru a controla acest fenomen, dar a devenit o urgenţă ca Meta şi alte platforme de social media să se angajeze în susţinerea victimelor escrocilor din online, aşa cum procedează şi instituţiile financiare.
Tăcerea deţinătorilor de platforme social media în legătură cu acest subiect spune totul. Dacă noi facem tot posibilul pentru a ţine clienţii în siguranţă, la fel trebuie să facă şi aceste platforme. Noi ar trebui să fim ultima linie de apărare, nu singura linie de apărare împotriva fraudelor”, a declarat Woody Malouf, directorul Departamentului FinCrime Revolut.
În 2023, Revolut susţine că a prevenit fraude estimate la peste 475 de milioane de lire sterline, compania lucrând constant la actualizarea mecanismelor de protecţie pentru a fi cu un pas înaintea escrocilor.
Fraudele pot fi încadrate în două categorii: neautorizate (sau fraudă) şi autorizate (scam).
- Fraudele neautorizate se produc atunci când în mod ilegal un escroc are acces la banii, datele personale sau activele unei persoane, inclusiv prin utilizarea impersonării. Această formă de fraudă presupune obţinerea unui acces neautorizat la detaliile personale ale unui utilizator, care pot fi folosite pentru a prelua conturi, pentru a face plăţi neautorizate sau pentru a aplica la credite în numele victimei.
- Frauda autorizată sau „scam-ul” implică utilizarea de scheme înşelătoare de către escroci care păcălesc utilizatorii să le transfere bani sau să le facă plăţi fără a mai primi ceva în schimb. Aceste scam-uri sunt prezentate uneori ca fiind generate de persoane sau entităţi credibile, pot face apel la diverse metode precum apeluri telefonice false, texte, emailuri sau postări pe social media prin care să convingă victimele să le dea bani.