Din perspectiva viitorului securității României, dar și a parteneriatului strategic cu SUA, dezbaterea dintre Kamala Harris și Donald Trump a captat atenția opiniei publice din țara noastră, în principal, atunci când s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Unul dintre cei doi candidați va fi noul președinte al SUA, începând cu luna ianuarie 2025. De asemenea, până acum, Kamala Harris, din poziția de vicepreședinte, a urmat politica impusă de Joe Biden, președintele în funcție.
De la momentul renunțării acestuia la candidatură, 21 iulie, Harris a vorbit destul de puțin despre viziunea ei în legătură cu conflictul violent de la granița României.
A fost preocupată să primească susținerea alegătorilor americani, iar mesajele ei s-au concentrat, într-o mare măsură, pe agenda politică internă.
De asemenea, Donald Trump a fost și a rămas extrem de evaziv în ce privește modul în care se va raporta la agresiunea militară a Rusiei, în cazul în care se va întoarce la Casa Albă.
Fostul președinte s-a lăudat în câteva rânduri că va reuși să aducă pacea în 24 de ore.
Nu a detaliat acțiunile sale, spunând doar că va vorbi personal atât cu Putin, cât și cu Volodimir Zelenski, și le va cere să se așeze la masa negocierilor.
VIDEO SUBTRITAT. Fragment din dezbaterea electorală în care Kamala Harris explică de ce e important ca Putin să nu învingă Ucraina - Sursa: ABC TV
Doriți ca Ucraina să câștige războiul?
În dezbaterea dintre cei doi candidați, la întrebarea directă a moderatorilor postului de televiziune ABC despre situația din Ucraina, aceștia au fost nevoiți să dea mai multe amănunte în legătură cu modul de acțiune față de agresiunea Kremlinului asupra țării vecine.
„Mă voi referi acum la războiul din Ucraina”, a spus David Muir, jurnalistul american, privindu-l pe Donald Trump.
„Suntem de peste doi ani și jumătate în acest conflict. Domnule președinte, poziția administrației Biden a fost aceea că trebuie să apărăm Ucraina de Rusia, de Vladimir Putin, să apărăm suveranitatea, democrația acestei țări, pentru că este în interesul Americii să facem acest lucru, argumentând că, dacă Putin câștigă, ar putea fi încurajat să vizeze și alte țări. Ați afirmat că veți rezolva acest război în 24 de ore. Ați spus-o chiar în această seară. Cum anume o veți face? Vreau să vă pun o întrebare foarte simplă. Doriți ca Ucraina să câștige acest război?”, a întrebat Muir, unul dintre moderatorii dezbaterii.
Donald Trump a evitat să răspundă la întrebare. Pe parcursul anilor, atât în campaniile electorale, cât și în perioada în care a condus destinele SUA, Trump nu l-a criticat niciodată pe Putin. În niciun moment, de la începerea invaziei, fostul președinte nu a comentat agresiunea, violențele și crimele liderului de la Kremlin, făcute prin intermediul trupelor sale aflate pe teritoriul Ucrainei.
„Vreau ca războiul să înceteze. Vreau să salvez vieți care sunt irosite inutil. Oamenii sunt uciși cu milioanele. Sunt milioane de morți”, a spus Donald Trump.
De la începutul invaziei, e adevărat, există posibilitatea ca suma militarilor uciși în lupte să depășească un milion, dacă sunt luate în considerare atât pierderile estimate din partea Rusiei, cât și pe cele ale ucrainenilor, dar nicio sursă, oficial sau neoficial, nu vorbește de milioane.
„Este mult mai rău decât cifrele pe care le primiți, care sunt cifre false. Uite, avem nevoie de 250 de miliarde de dolari sau mai mult, pentru că Ucraina nu cere bani Europei, care e un beneficiar mult mai mare al acestui conflict decât SUA. Vor primi cu 150 de miliarde de dolari mai puțin, pentru că Biden și tu (referire la Kamala Harris - n.red.) nu aveți curajul să cereți fonduri Europei, așa cum am făcut eu cu NATO”, a spus Donald Trump.
„Îl cunosc pe Zelenski foarte bine și îl cunosc pe Putin foarte bine. Am o relație bună… Ei mă respectă. Nu-l respectă pe Biden. Cum l-ar putea respecta? De ce l-ar respecta? Pentru ce motiv?
În doi ani nu i-a dat nici măcar un telefon lui Putin. Nu a vorbit cu nimeni. Nici măcar nu a încercat să obțină o convorbire cu el. Acesta este un război care moare de nerăbdare să fie rezolvat. Îl voi rezolva chiar înainte de a deveni oficial președinte. Dacă voi câștiga, când voi fi președinte ales, ceea ce voi face va fi să vorbesc cu amândoi, îi voi determina să discute împreună. Dacă eram președinte, acest război nu ar fi început niciodată”, a adăugat Donald Trump.
Biden n-a știut cum să vorbească cu Vladimir Putin
Șeful republicanilor a făcut și o afirmație ciudată, sugerând că după plecarea sa de la Casa Albă a avut o întâlnire secretă cu președintele rus.
„De fapt, când l-am văzut pe Putin după ce am plecat (din funcție se înțelege - n.red.), din păcate, am plecat pentru că țara noastră s-a dus dracului, dar după ce am plecat, când am văzut că aduce soldați la graniță, a făcut acest lucru după ce eu am plecat, am spus că trebuie să se negocieze. Era un moment foarte bun de negociere. Ei bine, s-a pierdut pentru că Biden nu avea idee cum să vorbească cu Putin. Nu a avut nici cea mai mică idee cum să oprească războiul”, a declarat Donald Trump.
Și asta a fost tot. Vladimir Putin, liderul care-l respectă pe Trump, cum susține acesta, n-are nicio responsabilitate pentru amenințarea majoră la adresa securității globale. Întreaga responsabilitate o poartă Biden, care n-a negociat.
Kamala Harris susține că Trump va preda Ucraina Rusiei
Pe tema războiului din Ucraina, intervenția Kamalei Harris este un model de elocvență, de înțelegere a fenomenului și de analiză a relației ciudate dintre Trump și Putin, care a alimentează în continuare cea mai mare criză globală de securitate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Cred că motivul pentru care Donald Trump spune că acest război s-ar termina în 24 de ore este pentru că ar renunța, pur și simplu, la el. Iar asta nu ne reprezintă pe noi, americanii”, a spus Kamala Harris, susținând că fostul președinte îl va ajuta pe Putin să obțină controlul Ucrainei și nu se va preocupa de protejarea statelor europene.
Kamala Harris, din postura de vicepreședinte al SUA, cu acces la informații clasificate, a confirmat oficial că Donald Trump, în cazul în care se va întoarce la Casa Albă, îl va obliga pe Zelenski să renunțe la teritoriile ocupate acum de trupele ruse.
„…m-am întâlnit cu Zelenski cu câteva zile înainte ca Rusia să declanșeze invazia, să încerce prin forță să schimbe granițele teritoriale, pentru a sfida una dintre cele mai importante reguli și norme internaționale, care este importanța suveranității și integrității teritoriale. M-am întâlnit cu președintele Zelenski. I-am împărtășit informații americane despre cum s-ar putea apăra”, a explicat Harris, care recunoaște că la începutul războiului a fost trimisă de Joe Biden într-o misiune politică de susținere a regimului democratic de la Kiev.
România, o țară cu o importanță strategică majoră pentru Kamala Harris
„Câteva zile mai târziu, m-am deplasat la flancul estic al NATO, în Polonia și România. Și, prin munca mea și a altora, am reunit 50 de țări pentru a sprijini Ucraina în lupta sa de apărare. Și datorită sprijinului nostru, Ucraina a rămas o țară independentă și liberă”, a mai declarat Kamala Harris.
Referirea la Polonia și România arată importanța strategică a celor două state în viziunea de securitate a actualei administrații americane.
Din afirmațiile Kamalei Harris reiese faptul că o victorie a ei în alegeri ar fi o garanție a dezvoltării parteneriatului strategic cu România, dar și o consolidare a sistemului defensiv pe flancul estic al NATO, proces care aduce beneficii majore țării noastre, militare, economice și politice.
„Dacă Donald Trump ar fi președinte, Putin ar sta chiar acum la Kiev. Și înțelegeți ce ar însemna asta. Pentru că agenda lui Putin nu se referă doar la Ucraina. Înțelegeți de ce aliații europeni și aliații noștri din NATO sunt atât de recunoscători faptului că nu mai sunteți președinte (Harris se referă la Trump - n.red.) și că noi înțelegem importanța celei mai mari alianțe militare pe care lumea a cunoscut-o vreodată, care este NATO”, a adăugat Kamala Harris, vorbind direct despre o înțelegere dintre Putin și Trump.
„Tot ceea ce am făcut a fost pentru a păstra capacitatea lui Zelenski și a ucrainenilor de a lupta pentru independența lor. Altfel, Putin ar fi stat la Kiev cu ochii pe tot restul Europei. Începând cu Polonia. De ce nu le spui celor 800.000 de polonezi americani care trăiesc aici, în Pennsylvania, cât de repede ai renunța să ajuți Ucraina de dragul favorurilor și a ceea ce crezi că este o prietenie cu un dictator care te-ar mânca la prânz?”, l-a întrebat retoric Kamala Harris pe Donald Trump.
Dezbaterea de aseară a arătat clar că, în situația în care fostul președinte se întoarce la Casa Albă, regimul politic de la Kiev, ales democratic, se va prăbuși în urma presiunilor făcute de Donald Trump asupra lui Zelenski, iar Ucraina va intra sub tutela Rusiei, ceea ce nu va însemna în niciun caz sfârșitul războiului, ci transformarea lui în altceva, inclusiv într-un pericol și mai mare la adresa stabilității europene.