UE lucrează la dispozitive purtabile inteligente, pentru tulburările de somn

Dispozitivele purtabile inteligente și analiza avansată a datelor de către cercetătorii sprijiniți financiar de UE ar putea aduce alinare milioanelor de oameni afectați de tulburări de somn.
UE lucrează la dispozitive purtabile inteligente, pentru tulburările de somn

Clare Williams avea puțin peste 30 de ani când a primit un diagnostic neașteptat: apnee de somn obstructivă (ASO), cea mai frecventă afecțiune respiratorie legată de somn.

Spre deosebire de bolnavul obișnuit, ea era tânără, minionă și femeie. De obicei, persoanele diagnosticate cu ASO sunt supraponderale, bărbați și de vârstă mijlocie.

„Multă vreme, doctorii nu au luat în seamă simptomele mele, deoarece nu mă încadram în profil și nu înțelegeau cât de rău mă făceau să mă simt nopțile perturbate”, povesteşte ea.

Soluții neobișnuite

Dr. Erna Sif Arnardottir, expertă cu 20 de ani de experiență în domeniul somnului, și-a propus să găsească moduri de a depista mai timpuriu pacienți precum Williams și de a trata mai eficace ASO de care suferă.

„Problema este că somnul este un domeniu medical destul de nou comparativ cu altele și nu este luat întotdeauna foarte în serios”, spune aceasta.

„De obicei, medicii beneficiază de două până la patru ore de educație cu privire la somn, iar dacă vor să știe mai multe, trebuie să caute să învețe mai multe după încheierea educației formale.”

Tulburările de somn pot avea însă un impact disproporționat asupra vieții unei persoane. ASO afectează circa 175 de milioane de europeni și este asociată cu numeroase consecințe negative asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de diabet și boli cardiovasculare, iar somnolența cronică în timpul zilei poate afecta capacitatea unei persoane de a funcționa optim în viața cotidiană.

ADVERTISING

Arnardottir se întreabă cât de în serios iau medicii în prezent tulburările de somn.

„Abordarea lor este destul de diversă și mi-aș dori ca acest lucru să se schimbe”, adaugă aceasta.

Arnardottir este cercetătoare principală în cadrul proiectului internațional de cercetare SLEEP REVOLUTION, care se întinde pe patru ani și este finanțat de UE.

Acest proiect în valoare de 15 milioane de euro, care ar urma să se încheie în 2025, implică 39 de instituții partenere și companii din Europa și Australia, inclusiv Societatea Europeană de Cercetare în Domeniul Somnului și Baza de date europeană privind apneea de somn (ESADA). Scopul său este să revoluționeze diagnosticarea și tratamentul ASO.

Ca cercetătoare în domeniul biomedical, Arnardottir crede ferm în exploatarea puterii noilor tehnologii și a inteligenței artificiale (IA) pentru a găsi soluții la această problemă medicală greu de rezolvat.

„Obiectivul nostru este să utilizăm inteligența artificială pentru a evalua gravitatea apneei de somn și a adapta tratamentul fiecărui pacient”, spune Arnardottir, care este directoarea Institutului pentru Somn din cadrul Universității Reykjavik și secretara Societății Europene de Cercetare în Domeniul Somnului.

ADVERTISING

Tăierea răsuflării 

ASO este considerată moderată atunci când o persoană are peste 15 opriri ale respirației sau perioade de respirație redusă pe noapte și severă, atunci când are un astfel de episod cel puțin la fiecare minut.

Pauzele în respirație sunt trăsătura distinctivă a acestei afecțiuni (cauzate de căile din gât colapsate sau blocate), fiind urmate de răsuflări întretăiate puternice, sunete de sufocare și sforăit odată cu reluarea fluxului de aer.

„Mă trezeam dimineața cu dureri de gât și de cap și eram epuizată – în unele zile, adormeam literalmente în picioare”, relatează Williams.

Această epuizare este de înțeles. Cu fiecare episod de ASO, persoana respectivă se trezește pentru scurt timp, de obicei, fără să își amintească, consecința fiind pierderea calității și profunzimii somnului. 

De obicei, persoana nu conștientizează că și-a întrerupt somnul iar și iar și, din acest motiv, pot trece mulți ani până când solicită asistență medicală. Iar atunci când o face, deseori trece mult timp până când este consultată la o clinică specializată în somnologie.

„Clinicile de somnologie au liste lungi de așteptare – de până la doi ani în unele spitale – ceea ce este inacceptabil, dat fiind cât de severă poate fi apneea de somn”, spune Arnardottir.

ADVERTISING

Testare la domiciliu, inclusiv în România

Echipa din spatele proiectului SLEEP REVOLUTION speră să accelereze diagnosticarea utilizând tehnologia și aducând testele de somn mai avansate din clinici în locuințele oamenilor.

Acestea vor fi astfel mai ușor de efectuat și mai rentabile și ar trebui să scurteze timpul de așteptare pentru evaluarea somnului.

„Clinicile de somnologie actuale lucrează ca și cum încă am folosi evidențe pe hârtie, practic, doar numărând de câte ori se oprește respirația unei persoane”, spune Arnardottir.

Aceste date sunt folosite ca indicator al gravității ASO, fără a analiza efectele fiziologice ale acestor opriri ale respirației, cum ar fi fragmentarea somnului, nivelurile scăzute de oxigen în sânge și stresul asupra sistemului cardiovascular.

Potrivit acesteia, numai acest index nu este suficient pentru a evalua simptomele celor care suferă de ASO și trebuie actualizat.

Echipa SLEEP REVOLUTION testează utilizarea unui dispozitiv de monitorizare a somnului auto-administrat care să fie purtat de pacient acasă. Pe parcursul a trei nopți, dispozitivul adună date despre somn, care sunt transmise apoi medicilor. De la distanță, aceștia pot evalua starea pacientului, precum și riscul asupra sănătății pe termen lung.

„Datele furnizate de acest dispozitiv, precum și de o aplicație și o brățară purtată perioade mai îndelungate, vor prognoza riscul unei persoane de a dezvolta boala”, spune Arnardottir. „Convingerea noastră este că apneea de somn nu este la fel de periculoasă pentru toată lumea – trebuie să găsim rapid persoanele cele mai expuse riscului și să le acordăm prioritate pentru tratament”.

În prezent, sunt evaluați o mie de pacienți suspecți de ASO din întreaga Europă, atât în clinici, cât și la domiciliu, utilizând echipamentele echipei.

Procesele au fost testate mai întâi în Islanda, cu pacienți-pilot care au utilizat aplicația și dispozitivele purtabile inteligente timp de trei luni.

Totul a fost tradus apoi în 15 limbi în vederea testării în întreaga Europă, din Suedia până în România, Grecia, Turcia, Norvegia și Estonia.

Toate datele colectate sunt stocate pe un server central situat în Islanda, unde sunt puse la dispoziția partenerilor de proiect pentru a lucra cu acestea.

Mutarea diagnosticării din spital la domiciliu deschide posibilitatea diagnosticării pe mai multe nopți, care este prea costisitoare de efectuat într-un cadru spitalicesc.

Este posibilă astfel depistarea modificărilor în ceea ce privește gravitatea ASO și calitatea somnului în nopți diferite, precum și observarea somnului mai natural al oamenilor acasă.

Îmbunătățirea tratamentului 

Williams, în vârstă de 50 de ani, cunoaște acum cauza apneei de care suferă – o tulburare genetică rară moștenită, denumită sindromul Ehlers-Danlos, care o predispune la această afecțiune – și urmează un protocol de tratament care îi menține o stare bună de sănătate.

Noaptea, aceasta utilizează aparatul de presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii (CPAP) pentru a preveni întreruperile în respirație.

Acest aparat de mărimea unei cutii de pantofi furnizează un flux constant de aer printr-o mască facială, dar are propriile neajunsuri: este greoi de transportat și masca poate deveni prea largă, poate aluneca sau poate scăpa aer zgomotos.

În calitate de coordonatoare pentru pacienți a Fundației Europene pentru Plămâni – o organizație care își propune să îmbunătățească sănătatea plămânilor încurajând medicii să lucreze mai îndeaproape cu pacienții – aceasta este conștientă că multor pacienți cu apnee nu le place aparatul CPAP și unii dintre ei chiar aleg să doarmă fără el, riscându-și în continuare sănătatea.

Schimbări ale stilului de viață

Intervențiile asupra stilului de viață sunt o altă parte a strategiei echipei de cercetare, menite să ajute oamenii să reducă gravitatea ASO, întrucât există o corelare puternică între obezitate și apneea de somn. „Vrem ca oamenii să aibă parte de o experiență medicală mai personalizată”, spune Arnardottir.

Într-o serie de experimente, grupuri de pacienți cu ASO primesc instrucțiuni fie de la un expert sportiv, fie de la aplicația SLEEP REVOLUTION, cu scopul de a-și întări mușchii, inclusiv cei ai gurii și gâtului.

De asemenea, primesc sfaturi despre nutriție, deoarece greutatea în exces poate duce la îngustarea căilor respiratorii.

Se așteaptă ca intervențiile despre care s-a constatat că reduc simptomele și gravitatea ASO să fie comunicate medicilor, pentru a-i ajuta să identifice și să trateze ASO mai rapid. 

„Realitatea tristă este că, de multe ori, persoanele care ajung să fie tratate aveau apnee de somn de ani de zile”, spune Arnardottir. „Ar fi mult mai bine să depistăm mai devreme oamenii afectați.”

Articol scris de Vittoria D’Alessio

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.

Mai multe informații

​Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇