Anul 636: Bătălia de la Yarmuk: forțele arabe conduse de Khalid Ibn al-Walid preiau controlul în Siria și Palestina, marcând primul mare val de cuceriri musulmane și înaintarea rapidă a Islamului în afara Arabiei.
S-au scurs de atunci peste 13 secole, dar tensiunile interetnice din zonă nu s-au aplanat, dimpotrivă, s-au agravat, riscând astăzi un nou război mondial. Al Treilea.
Anul 917: Bătălia de la Acheloos: Țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv armata bizantină.
Victoria bulgarilor, relativ recent instalați în peninsula balcanică, repurtată asupra bizantinilor, vechi aici de multe secole, i-a conferit țarului Simeon I un fel de autoritate peste toată Peninsula Balcanică, excluzând doar capitala bizantină Constantinopol și Peninsula Peloponez, din extrema sudică.
Bătălia de la Acheloos a fost una dintre cele mai sângeroase lupte din Evul Mediu european și unul dintre cele mai grave dezastre petrecute vreodată armatei bizantine. Pe de altă parte, bătălia a fost unul dintre cele mai răsunătoare succese militare din toate timpurile ale Bulgariei.
Printre cele mai semnificative consecințe ale bătăliei a fost recunoașterea oficială a titlului imperial asumat de monarhii bulgari și, în consecință, afirmarea egalității bulgare față de Bizanț.
Anul 1000: Liderul maghiar Stefan I se proclamă rege, recunoscut fiind nu numai de monarhii europeni, dar și de papa Silvestru al II-lea.
Este considerat întemeietorul Regatului Ungariei, primul rege creștin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene. Este venerat ca sfânt în Biserica Romano-Catolică și în Biserica Ortodoxă, fiind canonizat de căte papa Grigore al VII-lea.
Ziua de 20 august a fiecărui an se consideră în Ungaria sărbătoare națională maghiară.
Anul 1469: Are loc Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară a Hoardei de Aur. Bătălia a fost sângeroasă, iar fiul și fratele lui Manac, hanul tătar, au fost luați prizonieri de către Ștefan.
Portalul Wikipedia notează despre o relatare a cronicarului polonez Jan Długosz cu privire la soarta fiului șefului tătar, hanul Manac. Ca să-și salveze fiul, Manac a trimis la Ștefan cel Mare o sută de soli ca să negocieze prețul eliberării, amenințând totodată cu consecințe „grozave”, în cazul unui refuz.
Ca răspuns, Ștefan cel Mare a dispus ca fiul hanului să fie spintecat în patru bucăți în fața solilor. Apoi, 99 din cei 100 de soli au fost trași în țeapă. Ultimului sol tătar rămas în viață i s-a tăiat nasul, fiind trimis înapoi la Manac pentru a povesti ce a văzut.
Să nu uităm că Evul Mediu încă nu se sfârșise, iar cruzimea și barbaria erau instrumente diplomatice folosite pentru obținerea de onorabile scopuri.
Anul 1749: A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviță în Moldova.
Anul 1779: Se naște Jöns Jakob Berzelius, chimist și mineralog suedez. A fost inventatorul notației moderne în chimie, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier.
Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, thoriu și ceriu. În 1808, a fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei, iar în 1837, a devenit membru al Academiei Suedeze
Anul 1791: Navigatorul cartograf și explorator danez Vitus Jonas Behring a descoperit Alaska, în timp ce era în serviciul marinei ruse, ca ofițer. Teritoriul descoperit a intrat imediat în posesia imperiului rus. Dar țarul a socotit că nu merită să aibă în administrare niște terenuri reci și inospitaliere. Ca urmare, a negociat cu autoritățile SUA și le-a vândut întreaga peninsulă Alaska, la prețul de 7,2 milioane dolari.
Astăzi, Alaska este stat în cadrul SUA, marcat cu o steluță pe drapel.
Anul 1847: Se naște Bolesław Prus, romancier polonez. La noi, este cunoscut mai ales pentru romanul Păpușa, care s-a editat în mai multe rânduri, dar și pentru alte romane, precum Avantpostul, Femeia nouă, Faraonul.
Anul 1860: Se naște Raymond Poincaré, politician francez, al 9-lea președinte al Republicii Franceze.
Anul 1864: Se naște Ion I. C. Brătianu, politician român, prim-ministru al României în perioada grea a Primului Război Mondial, dar și în cea imediat ulterioară, când a reprezentat România la Conferința de la Paris din 1919, când s-a dezbătut noua configurație politico-teritorială a Europei, dar și complicatele probleme economico-financiare, rezultate din Primul Război Mondial.
Pe scurt, Ion I.C.Brătianu a fost principalul mesager al țării noastre, a cărui abilitate și pricepere diplomatică au contribuit la desenarea granițelor României Mari, de după 1919.
Anul 1866: Președintele Andrew Johnson declară oficial încheiat Războiul Civil American.
Anul 1872: Moare Dimitrie Bolintineanu, scriitor și publicist român, cunoscut mai ales pentru interpretările poetice ale legendelor poporului român, precum și pentru o seamă de fabule originale sau prelucrate după Esop.
Anul 1875: Se naște Constantin Giurescu, istoric român, primul din seria celor „trei Giurescu”, istorici, autori ai unei valoroase Istorii a Românilor.
Anul 1884: A apărut primul mare cotidian românesc, "Universul", creat cu multă pricepere și dăruire de către Luigi Cazzavillan, un italian venit în România în 1877, în calitate de corespondent de război al unui ziar italian, și rămas definitiv aici.
După război, a lucrat ca profesor de limbă italiană la liceul Sfântul Sava, a fondat o școală italiană, iar apoi a editat ziarul „Universul”, cel mai răspândit și apreciat dintre toate ziarele bucureștene din acea vreme.
În timp ce era director al ziarului Universul, Luigi Cazzavillan a amenajat din banii săi proprii un velodrom nou, pe șoseaua Kiseleff, lângă Arcul de Triumf. Velodromul, cu o pistă de lemn în lungime de 333,33 metri și o lățime de 6 metri, a fost inaugurat în 14 septembrie 1896. În 1898, velodromul a fost demontat și pista a fost vândută ca lemn de foc, pentru a se acoperi datoriile la Fisc, rămase neachitate.
Ziarul „Universul” a apărut până prin anii 1950-1951, când l-au desființat comuniștii, deveniți stăpâni peste activitatea de presă și editorială din România.
Anul 1901: Se naște Salvatore Quasimodo, scriitor italian, laureat Nobel. A fost unul dintre cei mai importanți scriitori italieni și chiar europeni ai secolului trecut. A fost și unul dintre semnatarii acordului de convocare a unei convenţii pentru elaborarea unei „constituţii mondiale”.
Ca urmare, pentru prima dată în istoria omenirii, s-a convocat o Adunare Constituantă Mondială, pentru a elabora și adopta Constituția unei eventuale Federații a planetei.
Structura foarte diversificată a concepției despre legi, societate și despre relațiile sociale a fiecărui stat al lumii a făcut ca inițiativa, atât de generoasă și promițătoare, să nu poată fi finalizată. Astăzi cu atât mai puțin, deși ar fi mai necesară ca oricând.
Anul 1910: Moare doctorul Nicolae Manolescu, medic oftalmolog și educator sanitar, întemeietorul școlii românești de oftalmologie.
Anul 1914: Primul Război Mondial: armata germană ocupă capitala Belgiei, Bruxelles.
Anul 1920: Se naște Zoe Dumitrescu-Bușulenga, istoric literar român. A fost profesor universitar de literatură universală și comparată și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”.
Bună cunoscătoare și exegetă a Bibliei, după 1989 a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de „Maica Benedicta”. A fost înmormântată în cimitirul Mănăstirii Putna.
Anul 1940: Leon Troțki, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în Revoluția bolșevică, a fost asasinat în Mexic, unde fusese exilat de Stalin. Sunt multe suspiciuni asupra faptului că Stalin ar fi direct amestecat în asasinarea fostului său tovarăș, devenit inamic. Altfel, ce motive aveau să-l asasineze mexicanii?
Anul 1940: Prim-ministrul britanic Winston Churchill ține al patrulea din faimoasele sale discursuri din timpul războiului, conținând fraza: "Niciodată atâția oameni nu au datorat atât de mult unui număr atât de mic de semeni ai lor”. Se referea la piloții din Royal Air Force.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial: începe asediul german asupra orașului Leningrad (azi Petersburg). Asediul a durat până la 27 ianuarie 1944.
Numărul total al pierderilor de vieți omenești nu este cunoscut cu exactitate. După război, guvernul sovietic a comunicat oficial moartea a 670.000 de oameni, din 1941 până la eliberarea din 1944, cei mai mulți murind din cauza foamei sau a frigului. Estimări independente oferă cifre mult mai mari, de la 700.000 până la 1.500.000 de oameni.
Anul 1941: Se naște Slobodan Milošević, politician sârb, fost președinte al Serbiei între anii 1989-1997 și președinte al Republicii Federale Iugoslavia din 1997 până la răsturnarea sa de la putere, în 2000. Milošević a jucat un rol major în războaiele iugoslave și a devenit primul șef de stat în funcție, acuzat de crime de război.
Reținut la Tribunalul de la Haga pentru instrumentarea dosarului la care era investigat, Milošević a decedat subit din cauza unui accident cardiovascular, dosarul fiind astfel închis.
Anul 1944: Al Doilea Război Mondial: începe Operațiunea Iași-Chișinău, o ofensivă majoră a Armatei Sovietice, ce viza ocuparea României, în cazul când nu se predă.
Anul 1968: Trupe ale Pactului de la Varșovia (URSS, Bulgaria, Ungarea, Germania Rsăriteană și Polonia) invadează Cehoslovacia, pentru a pune capăt perioadei de liberalizare, cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga”. România nu a participat la această aventură.
Anul 1968: Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100. Ceaușescu a luat parte la acest eveniment, conducând personal, așezat la volanul „mașinii nr. „1”, primul automobil care ieșea pe poarta uzinei.
Prezentată atunci ca mare noutate, Dacia 1100 nu era totuși decât o reasamblare a vechiului model francez Renault 8, aflat deja de mai multă vreme pe piața occidentală. Între 1968 și 1971 au fost produse 37.546 de autoturisme Dacia 1100.
Anul 1975: NASA a lansat sonda spațială Viking 1 către Marte. Vehiculul spațial a coborât lin pe planeta Marte la 20 iulie 1976. Era pentru prima dată în istorie când un vehicul terestru ajunge pe solul planetei vecine.
Viking 1 a operat pe Marte peste 6 ani (mai exact, 2.307 zile terestre sau 2.245 „zile” marțiene . Pe parcursul întregii sale existențe, Viking 1 a transmis pe Pământ nu mai puțin decât 57.000 de imagini.
Anul 1977: NASA a lansat sonda Voyager 2. Traiectoria sondei era îndreptată către giganții gazosi Jupiter și Saturn și permitea întâlniri ulterioare cu giganții de gheață Uranus și Neptun, obiectivele fiind atinse.
Voyager 2 rămâne singura navă spațială care a vizitat planetele gigantice de gheață și a fost a treia dintre cele cinci nave spațiale care au atins viteza de ieșire în Cosmos, dincolo de sistemul solar. Sonda a trimis prețioase date științifice pe Pământ timp de 46 de ani, 11 luni și 29 de zile.
Anul 1991: Urmare destrămării URSS, Estonia își declară independența față de Uniunea Sovietică.
Anul 2023: Moare Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic neurolog și politician român, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România.
Constantin Bălăceanu-Stolnici era un descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea autoritatea imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.
Dar, spre stupoarea multora, s-a dovedit că, în timpul terorii comuniste, Bălăceanu-Stolnici n-a rezistat presiunilor din acea vreme și a acceptat să devină informator al Securității, începând cu anul 1974. Avea numele de cod "Laurențiu".
El a și recunoscut că semna note informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan.
Deși nimic nu-l scuză, trebuie totuși să recunoaștem că, în acele vremuri de tristă amintire, era greu, ba chiar imposibil să ocupi un post de șef de secție, într-o instituție de talia Institutului Ana Aslan fără să fii membru al Partidului Comunist sau măcar informator al Securității.
MEMENTO:
- Estonia: Ziua restaurării independenței
- India: Ziua Limbii Meitei, devenită una dintre limbile oficiale ale Indiei.
- Maroc: Revoluția regelui și a poporului
- Ungaria: Ziua Sfântului Ștefan
- Ziua Mondială a țânțarilor