Deputaţii PNL au atacat, vineri, la Curtea Constituţională a României (CCR), modificările la Legea salarizării şi actul normativ privind majorarea etapizată a indicelui social de referinţă (ISR).
UPDATE Curtea Constituţională va dezbate pe 25 noiembrie sesizările liberalilor.
"Grupul deputaţilor PNL a atacat la CCR două legi votate de majoritatea PSD, în ultima şedinţă de vot final. Prima lege atacată este cea referitoare la acordarea de sporuri şi creşteri salariale în administraţia publică centrală şi Parlament. Amendamentele vizând creşterea cu 15% pentru 'complexitatea muncii' nu au fost discutate la Senat, unde proiectul iniţial prevedea o cu totul altă temă de reglementare. Prin urmare, noi considerăm că a fost încălcat principiul bicameralismului.
În altă ordine de idei, a fost încălcată legea responsabilităţii fiscale, care obligă iniţiatorul să precizeze sursa de finanţare pentru proiectele cu impact bugetar. Sunt doar două din cele mai importante argumente pe care le-am folosit în sesizarea către CCR. În acelaşi timp, grupul deputaţilor PNL a sesizat CCR în cazul majorării etapizate a ISR, care presupune şi creşterea ajutoarelor sociale, de tip venit minim garantat. PNL încurajează munca, nu nemunca, motiv pentru care am şi legiferat ca cei care refuză un loc de muncă să nu mai beneficieze de ajutoare sociale", arată liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, într-un comunicat transmis vineri.
El precizează că PNL este "pregătit să atace la CCR orice proiect populist al PSD care aruncă în aer finanţele României''.
Sesizarea privind modificările la Legea salarizării
* În sesizarea privind modificările la Legea salarizării, liberalii arată că actul normativ încalcă principiul bicameralismului în contextul unei forme semnificativ diferite a legii adoptate de Camera Deputaţilor în raport cu cea adoptată de Senat, a unor deosebiri majore de conţinut juridic între cele două forme, cât şi reglementarea unor elemente importante care se abat de la obiectivul urmărit de iniţiatori.
Liberalii invocă şi încălcarea principiului responsabilităţii fiscal-bugetare.
"Prin stabilirea unor sporuri care în prezent nu sunt reglementate prin legea salarizării unitare, Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Parlamentul procedează la modificarea implicită a Legii nr.5/2020, Legea bugetului de stat pentru anul 2020, deoarece sunt evidente implicaţiile bugetare ale adaosurilor salariale reglementate prin dispoziţiile de completare adoptate de Camera decizională, Camera Deputaţilor. În contra dispoziţiilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii legiuitorul a ales să adopte Legea fără consultarea Guvernului cu privire la impactul reglementării asupra Legii nr.5/2020 privind bugetul de stat pentru anul 2020, cu modificările şi completările ulterioare, nesolicitând fişa financiară obligatorie", se menţionează în sesizare.
Liberalii solicită CCR să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
Sesizarea privind majorarea etapizată a ISR
* În privinţa legii privind majorarea etapizată a ISR liberalii susţin că aceasta nu respectă reglementările de tehnică normativă în sensul în care reglementarea este impredictibilă şi contradictorie. Astfel, ei afirmă că este încălcat principiul securităţii juridice.
"Legea adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, încalcă tehnica normativă deoarece reglementează dincolo de voinţa exprimată prin expunerea de motive de iniţiatorii actului normativ care au avut în vedere strict modificarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj, fapt subliniat şi de Consiliul Legislativ.
Mai mult, adoptarea legii generează impredictibilitate, destinatarii normei, organele de aplicare, cât şi beneficiarii prestaţiilor sociale fiind în imposibilitate de a determina cuantumul unor prestaţii sociale stabilite în cuantum fix, dar care se raportează, în construcţia lor, la valoarea ISR", arată liberalii.
Deputaţii PNL menţionează că motivarea legii nu prevede impactul financiar asupra bugetului general consolidat, impactul asupra sistemului juridic, precum şi consultările derulate.
"Legea (...) nu respectă dispoziţiile constituţionale în privinţa obligaţiei legiuitorului de a indica sursa de finanţare atunci când adoptă legi cu impact asupra bugetului general consolidat al statului. Sunt încălcate dispoziţiile art. 111 alin. (1) şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţia României", se arată în sesizare.
De asemenea, se indică faptul că legea a fost adoptată în absenţa analizei obligatorii asupra impactului financiar al soluţiilor legislative.
Liberalii solicită CCR să constate şi că această lege este neconstituţională în ansamblul său.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege care prevede că valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual, până la atingerea valorii de 1.200 de lei.
Miercuri, Camera a adoptat proiectul de lege care prevede, printre altele, o majorare a salariilor funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi din serviciile Parlamentului. Proiectul modifică Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.