Odată cu apariția pandemiei, în anul 2020 s-au produs foarte multe schimbări pe toate planurile: economic, social, cultural, politic. Fiecare persoană a resimțit în felul său aceste schimbări, în funcție de cultură, de rezistență, de puterea de înțelegere și adaptare. Pe de altă parte, dacă o persoană suferă un șoc nu este obligatoriu să sufere și alte persoane în egală măsură, chiar dacă este provocat din aceeași cauză.
Este bine cunoscut faptul că viața este destul de complexă și impredictibilă, așa că nu poți să controlezi permanent surprizele neplăcute sau pe cele plăcute. Dacă te întrebi cum te poți pregăti pentru a face față evenimentelor negative alături de cele pozitive, este cazul să-ți dezvolți acel „mușchi” de care ai nevoie în acest scop.
În acest articol vei descoperi ce este reziliența în context psihosocial, care sunt efectele rezilienței mentale și emoționale asupra calității vieții individului, păreri pro și contra cu privire la aceste aspecte, precum și beneficiile rezilienței emoționale în funcție de nivelul de înțelegere al evenimentelor din viața unui individ.
Cuprins
- 1. Reziliența: ce este în context psiho-social, care sunt efectele rezilienței mentale și emoționale asupra calității vieții individului
- 2. Ce este reziliența într-un context social specific: păreri pro și contra
- 3. Reziliența emoțională - beneficiile raportate la nivelul de înțelegere al evenimentelor din viața unui individ
1. Reziliența: ce este în context psiho-social, care sunt efectele rezilienței mentale și emoționale asupra calității vieții individului
Foto: Helena Lopes/ Unsplash
Noțiunea de reziliență emoțională poate fi asociată cu educația emoțională, din perspectiva persoanei în cauză, din cea a altei persoane, a unei organizații sau a unei întregi instituții care contribuie la obținerea unui randament maxim.
Conform studiilor, o persoană rezilientă are capacitatea de a-și reveni rapid la starea normală, chiar și după apariția unor situații șocante în viața sa, indiferent de natura șocului.
Când în cadrul acestui mecanism de apărare numit reziliență nu funcționează un pinion, se consideră că este afectată sănătatea mintală, iar individul are nevoie de sprijin pentru a se redresa. Mai mult, problema trebuie să fie abordată din toate perspectivele, nu numai din cea psiho-socială, pentru a reuși să ajungi de la cauză la efect.
Exemple de reziliență
- Reziliența ca activitate dezvoltată la nivel instituțional, în concordanță cu niște finalități pedagogice și cu unele orientări valorice ale persoanelor umane sau indivizilor;
- Reziliența ca proces angajat între mai mulți indivizi aflați în diverse relații de comunicare și de modificare interpersonală, în drumul lor către umanizare și către o dezvoltare personală continuă;
- Reziliența ca rezultat al formării personalității în funcție de cerințele societății în care trăiește individul.
Conform studiilor, potențialul cognitiv nu se poate valorifica fără anumite abilități de natură socio-emoțională, deoarece este bine să interacționăm înainte de a gândi prea mult.
Dacă te întrebi ce te poate ajuta să faci față șocurilor emoționale, răspunsul este simplu: reziliența. De modul cum reacționezi și te redresezi depinde eficiența rezilienței, prin intermediul gradului sporit de adaptabilitate și de redresare psiho-socială și emoțională.
Ce este reziliența emoțională?
Conform studiilor, reziliența emoțională reprezintă capacitatea de adaptare, din punct de vedere emoțional, la diferite adversități, dar și de a face față acestor provocări prin transformarea situației neplăcute într-una educativă, benefică, precum o lecție de viață. Cu alte cuvinte, așa se formează indivizii prin „școala vieții”, fie că este vorba de grupuri mici, de familii sau de instituții întregi unde se caută soluții pentru redresare. Odată formată reziliența, ai capacitatea de a-ți recăpăta energia și puterea după ce ți s-a întâmplat ceva rău sau jenant.
Această artă de viață denumită reziliență este capacitatea persoanelor umane de a se redresa rapid, de a-și recăpăta încrederea în sine, compasiunea față de cei din jur, prin înțelegerea faptului că adversitățile sunt trecătoare sau temporare și suferința, de asemenea, este efemeră.
Vestea bună este că putem să evoluăm chiar și după evenimente neplăcute sau stânjenitoare, cu condiția să conștientizăm că aceste evenimente sunt tranzitorii și că viața „merge înainte”.
Dacă îți pui în funcțiune acest „mușchi” numit reziliență vei trece simplu și ușor peste o mulțime de șocuri sau lovituri emoționale. Când te gândești că majoritatea șocurilor emoționale au legătură cu scăderea inteligenței, este cazul să găsești soluții rapide pentru redresare emoțională și adaptare noilor situații.
Cu răbdare și perseverență, vei reuși să treci de barierele care te pot împiedica să evoluezi din punct de vedere psiho-emoțional și nu numai. Astfel, calitatea vieții fiecărui individ crește direct proporțional cu gradul de perseverență, de optimism, de încredere, de autodeterminare, de autodepășire în cazul unei situații dificile sau solicitante.
Cum recunoști persoanele reziliente? Iată 15 trăsături caracteristice!
- Sunt optimiste
- Sunt încrezătoare
- Au așteptări realiste
- Își setează scopuri
- Recunosc că au nevoie de sprijin
- Învață din propriile greșeli și nu numai
- Oferă sens tuturor provocărilor
- Sunt perseverente pentru a depăși dificultățile
- Dezvoltă diferite strategii pentru a trece peste greutăți sau a le face față
- Dezvoltă o serie de relații care se bazează pe respect
- Sunt empatice cu celelalte persoane
- Posedă autodeterminare în cazul unor situații suprasolicitante
- Sunt deschise și flexibile la schimbare
- Sunt ușor adaptabile, deoarece cred că după ploaie apare și soarele
- Consideră că merită să aibă o șansă la sănătate și la fericire.
Fie că posedă o trăsătură, fie că au mai multe calități din cele expuse, persoanele reziliente se recunosc dintr-o mie, deoarece acestea au deja experiență de viață și învață permanent din greșeli, fără să considere că sunt pedepsite.
Prin urmare, când știi că după orice apus vine un nou răsărit, este cazul să-ți schimbi viața și să perseverezi pentru a face față tuturor adversităților, pentru a te bucura de tot ce te înconjoară și de oamenii din jurul tău. Mai mult decât atât, toate problemele care apar se întâmplă cu un scop foarte bine stabilit. Trebuie doar să vezi „luminița de la capătul tunelului” pentru a ieși din orice situație neplăcută cu fruntea sus, cu mai multă experiență.
2. Ce este reziliența într-un context social specific: păreri pro și contra
Foto: Tom Barrett/ Unsplash
Odată instalate, boala somatică, stresul cronic sau traumele pot genera tulburări psihice sau psihiatrice sau chiar imunitate în anumite situații neplăcute care se repetă.
Ce înseamnă reziliența economică? Iată aici!
În acest caz, se poate vorbi de capacitatea de a trece peste deficiențele sau vulnerabilitățile care țin de latura economică, fie prin măsuri preventive, fie prin strategii de redresare și reziliență. Când ies la iveală vulnerabilitățile și sunt evidente deficiențele din perspectivă economică, este momentul să se schimbe strategiile sau planurile, pentru a genera reziliența. Cu alte cuvinte, când nu funcționează Planul A, trebuie să ai la îndemână Planul B sau chiar Planul C, să scoți asul din mânecă pentru a te redresa.
Reziliența economică este interdependentă cu cea instituțională, socială și cu sistemul de sănătate dintr-o entitate. Cu alte cuvinte, este absolut necesar un Plan național de redresare și reziliență pentru a putea depăși anumite situații dificile sau imposibile și a adopta cu succes soluțiile eficiente din punct de vedere economic.
De când s-a efectuat un Top UE: România are una din cele mai mari diferențe dintre bogați și săraci, ceea ce indică o inegalitate socială și generează nevoia de reziliență economică.
Când vorbim despre reziliență, putem spune că orice problemă dificilă are cel puțin două soluții și merită să le încerci pe toate pentru a-ți îndeplini acest obiectiv important. Conform studiilor, dacă îți fortifici calitățile, mărești spațiul mental și emoțional pentru gestionarea reușitelor, crezi cu tărie în propriile abilități vei putea să te cunoști mai bine, să te apreciezi mai mult, să ai grijă de tine. Mai mult, dacă este cazul identifică sursele de suport, învață să soliciți ajutor și nu te încăpățâna când observi că a trecut mult timp și nu te-ai redresat pe plan psiho-social. Când menții relațiile pozitive cu persoanele apropiate, de încredere și crezi că ai capacitatea de a te schimba ești pe calea cea bună.
Ori de câte ori găsești un scop și îți planifici obiectivele pentru îndeplinirea acestuia vei putea să descoperi reziliența în acest parcurs, uneori anevoios. Altfel spus, reziliența se învață, se dobândește, nu te naști cu ea neapărat, ca și instinctul de apărare.
Dacă vrei să contribui la îmbunătățirea stării de spirit, de sănătate psihică și mentală poți conștientiza că vei trece peste orice obstacole cu ajutorul redresării și rezilienței.
Care sunt beneficiile rezilienței emoționale? Iată păreri pro și contra în funcție de contextul social!
- Reziliența de la nivelul unei organizații este o adevărată cheie a succesului;
- Impactul pandemiei asupra vieții sociale a fost nefast, motiv pentru care se conturează noi măsuri de reziliență;
- Rolul profesorului preferat din școală este determinant pentru redresare și educație;
- Identificarea, înțelegerea și gestionarea propriilor emoții sunt esențiale pentru reabilitare;
- Realizarea și conștientizarea legăturii între educația socială și cea emoțională;
- Conștientizarea personală, conștientizarea lumii înconjurătoare, abilitarea socială și cea emoțională sunt factorii cheie care contribuie la dezvoltarea rezilienței;
- Factorii intrapersonali (biologici, cognitivi) și cei interpersonali (familia, mediul educațional, mediul de lucru) pot influența favorabil sau nefavorabil dezvoltarea competențelor psihosociale ale indivizilor;
- Deși coeficientul de inteligență intelectuală (IQ) nu poate fi îmbunătățit pe parcursul vieții, coeficientul de inteligență emoțională (EQ) poate fi îmbunătățit.
Dacă îți cunoști cele 8 emoții de bază (mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul și rușinea) vei putea conștientiza care sunt cele pozitive. Astfel, se evidențiază bucuria, iubirea și surpriza ca fiind instrumentele ajutătoare pentru a te autoeduca. În caz contrar, emoțiile negative te pot domina și stresul poate să-ți afecteze sănătatea. Altfel spus, dacă ești în incapacitatea de a-ți exprima propriile sentimente acestea se pot transforma în neînțelegeri sau în frustrări.
3. Reziliența emoțională - beneficiile raportate la nivelul de înțelegere al evenimentelor din viața unui individ
Foto: Antenna/Unsplash
Reziliența emoțională este în strânsă legătură cu reziliența mentală, deoarece și pe plan intrapersonal, dar și pe plan interpersonal se poate acționa prin intermediul celor două fațete: una teoretică și alta practică sau aplicativă, așa cum susțin specialiștii.
Intervențiile realizabile în demersul de implementare a rezilienței emoționale vizează:
- Activități care se pot desfășura în mediul de învățare sau de lucru;
- Activități care se pot desfășura în cabinetul de consiliere sau de psihologie;
- Adoptarea unor programe speciale care se adresează diferiților indivizi, în funcție de nevoile sociale sau psihosociale ale acestora;
- Abordări eficiente pentru a realiza un mediu propice sau un microclimat favorabil care să sprijine obținerea unor rezultate optime;
- Activități de control al impulsurilor și de creștere a eficienței prin adoptarea unor măsuri de management al stresului;
- Activități de autoreglare emoțională;
- Corelarea empatiei cu toleranța, compasiunea și solidaritatea;
- Oferirea ajutorului în cazul în care ți se cere și dezvoltarea diferitelor parteneriate.
Când te ocupi de educația pentru obținerea rezilienței emoționale a celorlalți, nu te da înapoi de la: contacul fizic, admirație, empatie, tandrețe, atenție, timp suficient acordat, observarea și compania în cazul în care desfășoară diferite activități pentru creșterea randamentului. Este bine cunoscut faptul că Secretul fericirii stă în contactul fizic. Ce-au descoperit oamenii de știință este faptul că sănătatea fizică și mentală au legătură cu contactul fizic, precum îmbrățișările dintre indivizi.
Dacă vrei să obții un climat socio emoțional pozitiv în fiecare situație, este nevoie de: exprimarea liberă a emoțiilor și opiniilor, prelucrarea informațiilor obținute, admiterea unor conflicte ca fiind parte a progresului și conștientizarea rapidă a acestora, recunoașterea meritelor și încurajarea succesului obținut.
Prin urmare, viitorul rezilienței depinde, în mare măsură, de implicarea și atitudinea tuturor actorilor implicați în dezvoltarea socio-emoțională a indivizilor. Dacă ești una din persoanele care se ocupă de dezvoltarea rezilienței altora, trebuie să ai toate calitățile necesare pentru îndeplinirea acestui scop nobil.