Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România: Critici pentru că nu a fost rezolvată problema prescripției

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România: Critici pentru că nu a fost rezolvată problema prescripției

Comisia Europeană a dat publicităţii, miercuri, raportul privind statul de drept pentru fiecare dintre cele 27 de ţări membre.

În cazul României a constatat, între altele, că răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupţie şi la anularea condamnărilor.

Astfel, faţă de raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană constată că România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.

De asemenea, nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte întărirea normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.

ADVERTISING

Comisia reproşează României că nu a făcut niciun progres suplimentar nici în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.

Adoptarea legislaţiei pentru îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice rămâne în aşteptare.

În schimb, arată raportul, au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar.

O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost înaintată Ministerului Justiţiei, dar aceasta nu acoperă scăpările.

Achiziţiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupţie şi, întrucât este un sector cu prioritate ridicată, se iau măsuri pentru a identifica domeniile şi procedurile cele mai predispuse la corupţie în domeniul achiziţiilor publice, arată raportul.

ADVERTISING

Gorghiu: Este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, afirmă că ”este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie”.

Astfel, sunt notate ”numeroase progrese semnificative” în îndeplinirea recomandărilor de anul trecut cu privire la sistemul judiciar şi elemente de progres în ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, precum implementarea în grafic a Strategiei Naţionale Anticorupţie, menţinerea unui bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, şi progrese în funcţionarea sistemului post-SIIJ (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie).

ADVERTISING

”Rămân, însă, unele recomandări în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităţilor române din afara sferei judiciare”, menţionează Gorghiu.

Sistemul judiciar

În comunicat se arată că raportul de anul acesta notează numeroase progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2023, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

  • evaluarea Opiniei Comisiei de la Veneţia privind Legile Justiţiei de către Panelul de experţi independenţi înfiinţat de Ministerul Justiţiei (în septembrie 2023) şi publicarea evaluării pe site-ul Ministerului Justiţiei (în februarie 2024);
  • demararea consultărilor la nivel instituţional, în sistemul judiciar, cu privire la evaluarea Panelului de experţi;
  • asigurarea stabilităţii reformei judiciare şi a implementării Legilor Justiţiei;
  • eficienţa controlului jurisdicţional efectuat de ICCJ în materie disciplinară (răspunderea disciplinară a magistraţilor);
  • progrese privind ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar;
  • eforturi semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar;
  • eforturi pentru soluţionarea inechităţilor salariale din sistemul judiciar;
  • reformarea sistemului de acordare a ajutorului public judiciar, în beneficiul cetăţenilor.

Cadrul anticorupţie

Potrivit sursei citate, raportul notează elemente de progres şi în ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, precum:

  • implementarea în grafic a Strategiei Naţionale Anticorupţie;
  • stabilitatea numărului de procurori DNA, la nivelul asumat prin PNRR (85% din numărul total de posturi);
  • menţinerea unui bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt;
  • progrese în funcţionarea sistemului post-SIIJ, inclusiv modificarea Legii 49/2022 prin Legea 213/2024, care a majorat numărul de posturi de procurori (minim 14 în structura centrală şi minim 3 în structurile teritoriale); de asemenea s-a instituit posibilitatea procurorului general de a propune, din oficiu, plenului CSM, procurori care să ocupe posturile de la secţia specială de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi;

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇