Absența capacităților relevante de stocare a energiei electrice pune mare presiune pe sistemul energetic, respectiv pe piață. Pe de o parte, când producția are goluri de cerere, prețurile spot ajung la praguri negative.
Și invers, în vârfurile de sarcină de seară, ne-susținute de producția din regenerabile, prețurile bat recorduri europene de creșteri exorbitante, pentru că România intră în blocajul perfect:
- nu produce destulă energie cât să acopere consumul,
- nici nu are capacitatea de import necesară
- și nici nu are suficiente resurse stocate.
Transelectrica (TEL), operatorul de transport magistral și de sistem energetic, estimează că, în contextul țintelor de energie regenerabilă pe care și le-a asumat, România, are nevoie de o capacitate de stocare de până la 4.000 MW (megawați, sau mii kW) funcțională până la 12 ore, cu o energie de până la 20.000 MWh.
Această putere / cantitate ar fi așteptată de la stocarea în baterii, dar și de la centralele hidroelectrice cu pompaj, tip Tarnița – Lăpușești.
Fără investițiile în capacități de stocare ale marilor producători privați de regenerabile, doar câteva sute de MW ar putea fi acoperite de efortul statului, făcut mai ales cu bani europeni: 500 de milioane de euro din Fondul de Modernizare și alte circa 350 de milioane din PNRR, potrivit anunțurilor Ministerului Energiei. Și nu exclusiv pentru stocare.
Necesar de stocare – 480 MW. În teren – în cel mai bun caz 50 MW
Între timp, referințele strategice privind stocarea energiei par inadecvate față de necesitățile reale, care nici nu sunt clar precizate. Transelectrica spune că a emis doar o estimare, nu o analiză aprofundată.
Într-un plan Național Integrat energetic privind schimbările climatice (PNIESC), cerut periodic de Comisia Europeană, Guvernul spune că România ar urma să ajungă la o capacitate totală de stocare de energie de 240 MW (mii kW) – putere instalată, sau de 480 MWh – producție stocată, până în 2025. Deocamdată, în acest an, în România abia se va ajunge la o putere instalată de stocare de 50 MW
Aceleași cifre se repetă cu diferite ocazii, până în PNRR.
Producția de electricitate a României a fost anul trecut de 57,1 miliarde de kWh.
Planurile României. De pe hârtie
În fapt PNIESC preia automat o schemă de ajutor, pe care Comisia o aprobase în martie anul trecut, în valoare de 103 milioane de euro, cu o componentă din PNRR de 79 de milioane de euro.
Guvernul a aprobat, joi, reglementarea contractelor pentru diferență (CfD) prin care se vor acorda ajutoare de stat din Fondul de Modernizare, pentru investițiile în capacități de producție „energie electrică cu emisii reduse de carbon”, regenerabilă și nucleară.
Deocamdată mecanismul CfD va fi folosit la schema de ajutor de stat de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare, pentru investiții în producția de energie regenerabilă și, în perspectivă, de Nuclearelectrica la producția reactoarelor 3 și 4.
Parcurile eoliene și solare sunt proiectate mai nou și cu capacități de stocare, care se califică pentru schema de ajutor. Prosumatorii (producătorii foarte mici care trimit în rețea ce le prisosește) sunt obligați prin lege să-și cumpere capacități de stocare până în 2027.
În fapt, micile capacități de stocare actuale sunt chiar cele ale dezvoltatorilor de parcuri de energie regenerabilă, cele mai vulnerabile la fluctuațiile de cerere. O capacitate la fel de mică mai are și Transelectrica.
Citeşte integral analiza - Dezastrul planului de stocare a energiei: capacitatea ar trebui să crească de 10 ori până anul viitor. Teoretic. Cum stau celelalte state la stocare pe Curs de Guvernare