Alegeri în Franța Surpriza turului doi: Stânga câștigă, dreapta extremistă e trimisă pe locul trei. Premierul și-a anunțat demisia

Surpriză de proporții la alegerile parlamentare de duminică din Franța. Alianţa de stânga Noul Front Popular a câștigat cele mai multe mandate în Parlament, urmată de coaliţia de centru a preşedintelui Emmanuel Macron, în timp ce extrema dreapta s-a situat doar pe locul al treilea, de unde pornea cu statut de mare favorit, după primul tur al alegerilor.

Totuși, niciunul dintre cele trei blocuri nu a obținut majoritatea absolută în Adunare, calculele pentru guvernare fiind astfel foarte complicate.

Premierul Gabriel Attal a anunțat că, luni dimineață, îi va prezenta demisia președintelui Emmanuel Macron. Iar Macron a cerut timp să analizeze înainte de a decide asupra Guvernului care ar putea fi format.

Sunt alegeri cu miză mare atât pentru francezi, cât și pentru întreaga Europă.

• Turul doi al alegerilor din Franța: Europa își ține răsuflarea. Care sunt implicațiile

În turul întâi, pentru prima dată, extremiştii de dreapta din Rassemblement National (RN), formaţiunea lui Marine Le Pen, s-au impus, învingând alianţa stângii, precum şi tabăra prezidenţială, de aceea, rezultatele turului doi au luat prin surprindere.

• Alegerile din Franța: Șanse mari ca extrema dreapta să preia puterea, în condițiile unei prezențe-record la urne

Iată cele mai importante evenimente din turul doi al alegerilor din Franța:

• Rezultate finale - Ministerul francez de Interne a confirmat rezultatele finale ale alegerilor de duminică, la care prezența la vot a fost de 66,63%.

1. Cel mai mare număr de locuri a fost câștigat de alianța de stânga Noul Front Popular - 182 de locuri.
2. Partidul de centru al lui Emmanuel Macron a obținut 163 de locuri.
3. Pe locul al treilea, Partidul de extremă-dreapta Adunarea Națională și aliații săi au obținut 143 de locuri.

Asta înseamnă că niciun partid nu a obținut cele 289 de locuri necesare pentru o majoritate absolută, situație care pare să arunce Franța în incertitudine politică.

• Macron cere timp - Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea nevoie de timp pentru a examina rezultatele alegerilor legislative de duminică şi structura noii Adunări Naţionale înainte de a decide asupra guvernului care ar putea fi format, a anunţat duminică seara Palatul Elysee. "În rolul său de garant al instituţiilor noastre, preşedintele se va asigura că alegerea suverană a poporului francez este respectată", a precizat acesta. Palatul Elysee a mai precizat că va trebui să fie atins numărul de deputaţi necesar pentru o majoritate absolută, relatează BFMTV. Macron urmează să se deplaseze luni la Washington pentru a participa la summit-ul NATO care se va încheia joi.

• Stânga nu vrea coaliție cu centriștii lui Macron - În urma victoriei surprinzătoare a alianţei de stânga Noul Front Popular (NFP) în alegerile parlamentare anticipate din Franţa, liderul socialiştilor, Olivier Faure, s-a pronunţat împotriva unei alianţe guvernamentale cu tabăra centristă a preşedintelui Emmanuel Macron. Nu ar trebui să existe o "coaliţie a contrariilor" care să continue politicile lui Macron, a declarat Faure.

• Premierul și-a anunțat demisia - Premierul Gabriel Attal a anunțat că luni își va prezenta demisia președintelui Macron, informează Le Figaro. „În această seară, nicio majoritate absolută nu poate fi condusă de extreme datorită hotărârii noastre și forței valorilor noastre, suntem în picioare. Avem de trei ori mai mulți deputați decât au dat estimările la începutul acestei campanii. (...) În această seară, grupul politic pe care l-am reprezentat în această campanie nu are majoritate, îmi voi depune mâine dimineață demisia președintelui Republicii”, a anunțat, duminică, Gabriel Attal.

• Reacția extremei dreapta - Jordan Bardella, președintele Rassembelment National (RN), le-a mulțumit votanților partidului și a spus că “se conturează alianțe ale dezonoarei și periculoase, care pun țara în mâinile extremei stânga”.

• Fără comentarii de la Macron - Președintele Emmanuel Macron nu va susține nicio declarație de presă, în această seară, a informat Palatul Elysee. Potrivit unei surse din anturajul acestuia, Macron ar fi spus că ”blocul central este viu” și a îndemnat la prudență, deoarece rezultatele nu răspud la întrebarea „cine guvernează”, relatează AFP.

• Stânga îi cere lui Macron să accepte înfrângerea - Liderul Partidului La France Insoumise (LFI, stânga radicală), Jean-Luc Mélenchon, a spus, după anunţarea rezultatelor, că „am smuls un rezultat despre care ni se spunea că este imposibil. Este o ușurare uriaşă pentru o mare parte a ţării”. De asemenea, îi cere lui Macron să își recunoască înfrângerea: ”Preşedintele trebuie să se încline şi să-şi accepte înfrângerea. Premierul trebuie să plece. Preşedintele trebuie să cheme Noul Front Popular să guverneze”.

• Victorie a stângii, în turul doi - Noul Front Popular (NFP) a obţinut cele mai multe mandate în turul doi al alegerile legislative anticipate din Franţa, cu 180-215 mandate, potrivit Institutului de sondare Ifop, relatează Le Figaro. Partidul lui Macron și aliații săi se clasează pe locul al doilea, cu 150-180 de mandate, în timp ce partidul Adunarea Națională (extrema dreapta) și aliaţii săi sunt creditaţi cu 120-150 de mandate. Partidul Les Républicains (LR, dreapta) şi alte formaţiuni de dreapta urmează să obțină 60-65 de mandate. Diverse formaţiuni de stânga sunt creditate, la rândul lor, cu zece mandate.

• Rezultate similare la alte institute de sondare - Același clasament este prezentat și de France Presse, care publică proiecțiile realizate de patru institute de sondare. Potrivit acestor estimări, Noul Front Popular este creditat cu 172 până la 215 deputaţi, urmat de macroniști, cu 150 până la 180 de locuri, și de Adunarea Națională, care era aşteptată să câştige alegerile, pe locul al treilea, cu 115 până la 155 de aleşi.

• Estimare prezență - Participarea totală estimată a fost de aproximativ 67,1%, potrivit sondajului Ipsos Talan.

• Prezența la vot rămâne crescută - Prezenţa la vot era duminică, la ora locală 17:00 (18:00, ora României) de 59,71%, a anunțat Ministerul francez de Interne, relatează BFMTV. Cifra este mai mare decât în primul tur, când a fost de 59,39%, cu o prezență finală de 66,7%. Față de 2022, când era de 38,11%, marchează o creștere majoră.

• Lavrov zice că nu-i democrație - Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că alegerile legislative anticipate care au loc în Franţa "nu prea amintesc de o democraţie", într-un interviu publicat duminică pe canalul Telegram. În opinia lui Lavrov, al doilea tur al alegerilor din Franţa, "luând în calcul cele întâmplate, a fost conceput pentru a manipula voinţa alegătorilor exprimată în primul tur". Şeful diplomaţiei ruse a indicat că, pentru al doilea tur, "unii candidaţi îşi retrag candidaturile". „Dacă rezultatul primului tur ar fi folosit ca bază pentru formarea parlamentului, în Franţa s-ar produce schimbări foarte serioase", a conchis el.

• Președintele Emmanuel Macron a votat. Macron a votat în oraşul Touquet, în a patra circumscripţie electorală din Pas-de-Calais (Nord), împreună cu soţia sa. Şeful statului i-a salutat pe locuitori şi pe curioşii care s-au adunat acolo, dar, aşa cum se obişnuieşte în rândul liderilor politici din Franţa, nu a făcut nicio declaraţie după ce şi-a exercitat dreptul de vot.

• Prezență masivă la urne - Nivelul prezenţei la vot era în creştere, duminică la prânz (13:00, ora Românei), la 26,63%, de la 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, informează Ministerul de Interne, citat de AFP. Acesta este cel mai ridicat nivel al prezenţei la urne de la cel din 1981 (28,3%), marcate de instalarea la putere a stângii. Participarea la alegeri la mijlocul zilei depăşeşte 30% în 23 de departamente.

• Tensiunile, la cote maxime - Tensiunile sunt la cote maxime, în condițiile în care sunt așteptate confruntări violente între simpatizații diferitelor tabere. Deja autoritățile au interzis un protest al extremei stângi, programat pentru această seară în Paris.

• Forțele de ordine, mobilizate - Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a anunţat mobilizarea a 30.000 de poliţişti şi jandarmi, dintre care 5.000 la Paris şi la periferia capitalei.

• Extrema dreaptă franceză, învinsă de stânga și în Martinica - Deputatul în exerciţiu Jean-Philippe Nilor de la Noul Front Popular (NFP) l-a zdrobit (86,58%) în turul doi pe adversarul său din Rassembelment National (RN, extremă dreapta) în Martinica, după ce în turul întâi nu a trecut pragul de 25% pentru a califica, relatează Le Figaro. În prima şi a doua circumscripţie, deputaţii în exerciţiu de la NFP Jiovanny William (81,97%) şi Marcellin Nadeau (65,68%) s-au clasat pe primul loc. Candidata socialistă Béatrice Bellay a creat o supriză printr-o victorie cu 54,53% dintre voturile exprimate împotriva deputatului în exerciţiu Johnny Hajjar de la NFP, care s-a clasat primul în primul tur.

• Și în Guyana învinge stânga - Cei doi deputaţi în exerciţiu din Guyana, susţinuţi de Noul Front Popular (NFP), au fost realeşi. Jean-Victor Castor a obţinut o victorie în cricumscripţia 1, cu un scor confortabil de 76,11% împotriva unui independent, Boris Chong-Sit. În circumscripţia 2, preşedintele în exerciţiu al Delegaţiei de peste mări în Adunarea Naţională Davy Rimane a fost reales, după ce a rămas singur în cursă, după retragerea candidatei independente Sophie Charles. Prezenţa la urne a fost de 24,98%.

• Dreapta, înfrântă în Guadelupa - Deputaţii în exerciţiu au fost realeşi în cele patru circumscripţii din Guadelupa, împotriva a doi candidaţi RN, care s-au calificat în primul tur. Laurent Petit de la RN a obţinut 27,62% dintre voturile exprimate, iar Rody Tolassy, capul de afiş local, 30,85%. Ei au fost înfrânţi de Christian Baptiste (72,38%) şi Max Mathiasin (69,15%). Deputatul în exerciţiu Olivier Serva (LIOT, stânga)  a obţinut 77,59% dintre voturile exprimate, iar Elie Califer (PS) 71,09%. Prezenţa la vot a fost de 34,67%, o creştere puternică faţă de 2022 (28%).

******

Tot ce trebuie să știi despre turul al doilea al alegerilor din Franța și implicațiile votului

Votul de duminică din turul al doilea al alegerilor parlamentare din Franţa ar putea duce la un parlament aflat în blocaj, fără o majoritate clară, arată sondajele de opinie, deşi extrema dreaptă speră să câştige suficiente locuri pentru a forma primul său guvern după al Doilea Război Mondial. Reuters prezintă câteva date despre alegeri şi despre ceea ce ar putea urma.

Cum funcționează votul

Un total de 577 de circumscripţii electorale sunt stabilite în cadrul alegerilor, câte una pentru fiecare loc din Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului.

Şaptezeci şi şase de deputaţi au fost aleşi în primul tur duminica trecută - inclusiv 39 reprezentând Rassemblement National (RN), de extremă-dreapta, şi aliaţii săi - lăsând 501 locuri în joc pentru turul al doilea.

Votul din această duminică se încheie la ora locală 18:00 (19:00 ora României) în localităţile mici şi la ora 20:00 (21:00 ora României) în oraşele mari. La ora 20:00, instituţiile de sondare a opiniei publice vor emite primele proiecţii la nivel naţional pe baza primelor rezultate parţiale de la secţiile de votare care s-au închis mai devreme în cursul zilei. Acestea sunt de obicei fiabile.

Numărarea voturilor este de obicei rapidă. Cu toate acestea, dacă rezultatul este strâns - de exemplu, RN este la câteva locuri de majoritatea absolută - este posibil ca rezultatul final să nu fie cunoscut până în primele ore ale zilei de luni.

Cine va câștiga?

RN a câştigat primul tur cu o treime din totalul voturilor. Sondajele de opinie prevăd că acesta va obţine mai multe locuri decât oricare alt partid, dar că marja sa de victorie s-a redus pe măsură ce rivalii politici au cooperat pentru a forma un bloc unitar anti-RN. RN nu va reuşi probabil să obţină o majoritate funcţională.

Frontul Popular Nou, o alianţă de stânga, şi o alianţă de partide centriste care îl susţin pe preşedintele Emmanuel Macron au retras peste 200 de candidaţi din turul al doilea pentru a spori şansele concurentului anti-RN aflat în frunte în circumscripţiile lor.

Din punct de vedere istoric, un teren mai fragmentat a favorizat extrema dreaptă, iar cele mai recente sondaje - efectuate după retragerea candidaţilor - sugerează că strategia funcţionează şi că cel mai probabil scenariu este un parlament în care extrema dreaptă nu va obţine majoritatea absolută. Acest rezultat ar conduce la cea mai mare incertitudine politică din ultimele decenii în Franţa.

Ce este de urmărit?

O întrebare-cheie este dacă alegătorii vor sprijini candidatul anti-RN din circumscripţia lor sau dacă vor alege să nu meargă la vot sau să sprijine extrema dreaptă, în ciuda recomandărilor contrare ale candidatului lor preferat.

RN şi aliaţii săi vor trebui să câştige 289 de locuri pentru a-şi asigura o majoritate absolută şi a-şi putea pune în aplicare agenda anti-imigraţie şi eurosceptică. Partidul a declarat că preşedintele său, Jordan Bardella, va fi candidatul său pentru funcţia de prim-ministru. În acest scenariu, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizări, dacă ar considera că persoana nu este potrivită pentru acest rol.

RN şi-a nuanţat poziţia cu privire la ceea ce ar face dacă ar obţine o majoritate absolută. Bardella a declarat că nu va conduce un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen din RN a deschis uşa curtării altor parlamentari, dacă îi lipseşte doar un număr mic de locuri.

Ce se întâmplă dacă nu există o majoritate clară?

Premierul Gabriel Attal a declarat că principalele partide de dreapta, de stânga şi de centru ar putea forma alianţe ad hoc pentru a vota acte legislative individuale în noul parlament, o soluţie pe care o preferă formării unui eventual guvern de coaliţie.

Cu toate acestea, la stânga, unii au promovat ideea de a forma o coaliţie de guvernare. Spre deosebire de Germania şi multe alte ţări europene, Franţa nu a avut niciodată un guvern de coaliţie largă în istoria sa politică modernă.

Oricare dintre cele două scenarii ar putea genera incertitudine politică şi ar încetini reformele.

Ce se întâmplă dacă nu există niciun acord?

Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri - extrema dreaptă, alianţa de centru a lui Macron sau stânga - să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliţie sau pentru a oferi asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.

Într-un astfel de caz, Franţa ar risca o paralizie politică, cu o legislaţie redusă sau inexistentă şi un guvern interimar care să gestioneze doar treburile cotidiene de bază.

Ar putea demisiona Macron?

Până în prezent, Macron a exclus această posibilitate, dar ea ar putea deveni mai atractivă pentru el în cazul în care prevalează paralizia politică.

Nici parlamentul, nici guvernul nu pot forţa un preşedinte să demisioneze.

Ce nu se va întâmpla în niciun scenariu

Constituţia prevede că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opţiune.