Ziua 843 de război în Ucraina a început cu discuții despre pace la summitul care are loc în acest weekend în Elveția, la care participă lideri din întreaga lume, cele mai notabile absențe fiind însă Rusia și China.
92 de ţări şi 8 organizaţii participă la această reuniune, România fiind reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
Dar cum Rusia nu este invitată, iar China nu și-a trimis delegație, întâlnirea pare a fi mai degrabă un efort simbolic de sprijin pentru Kiev și doar un prim pas către a duce la masa negocierilor cele două părți implicate în cel mai sângeros conflict armat din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Totodată, ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, care vor începe la 25 iunie.
Summit-ul de pace din Elveția
- S-a deschis summitul: Conferinţa internaţională privind pacea în Ucraina, organizată la cererea Kievului, s-a deschis, sâmbătă, la Burgenstock, în Elveţia, în cadrul căreia vor fi discutaţi primii paşi care să deschidă calea negocierilor de pace în războiul declanşat de Rusia în Ucraina, arată dpa.
- Mulți lideri și câteva absențe notabile: Şefi de stat şi de guvern şi alţi reprezentanţi de rang înalt din circa 100 de ţări, precum şi ai unor organizaţii internaţionale participă la summit. Rusia nu a fost invitată, iar China nu și-a trimis delegație. Vezi AICI cine participă.
- Agenda discuțiilor: Se discută o serie de probleme importante, printre care se numără exporturile de cereale din Ucraina, siguranţa centralei nucleare Zaporojie, ocupată de forţele ruse, precum şi probleme umanitare, inclusiv schimburile de prizonieri. Este de așteptat ca discuțiile să se concentreze și asupra unor preocupări mai largi declanșate de război, cum ar fi securitatea alimentară și nucleară și libertatea de navigație, iar un proiect de declarație finală identifică Rusia drept agresor în conflict, au declarat surse pentru Reuters.
- Familii ucrainene traversează Europa pentru a ajunge la summitul de pace din Elveţia, ca să pledeze pentru prizonierii deţinuţi de Rusia. ”Dorim acţiuni specifice privind întoarcerea prizonierilor de război (şi) admiterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în toate locurile de detenţie”, a spus Bilous, în vârstă de 34 de ani, din oraşul Harkov, din estul Ucrainei, pentru Reuters.
- Bani din SUA - Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a anunțat un pachet de asistență pentru Ucraina, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, pentru consolidarea sectorului energetic, ajutor umanitar și protecție civilă. Cele 1,5 miliarde de dolari includ 500 de milioane pentru asistență energetică și redirecționarea a 324 de milioane de dolari din fonduri anunțate anterior către reparații de urgență a infrastructurii energetice, a transmis biroul vicepreședintei SUA. De asemenea, peste 379 de milioane de dolari reprezintă ajutor umanitar pentru refugiați și alte persoane afectate de război.
- Zelenski speră la o pace justă - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa de a se ajunge la o pace justă cât mai repede posibil. "Tot ce va fi convenit la acest summit va face parte din procesul de restabilire a păcii de care avem toţi nevoie. Vom vedea cum se va scrie Istoria la acest summit. Împreună,noi facem primul pas spre o pace corectă", a spus preşedintele ucrainean, adăugând că "lumea este mai puternică" decât Vladimir Putin.
Situația pe front
- Pierderile rusești: De la începutul războiului și până acum, armata rusă a pierdut 1090 soldați, 20 de tancuri, 29 de alte blindate de luptă, 37 de tunuri, 2 lansatoare multiple de rachete, 4 sisteme antiaeriene, 57 diferite vehicule și 12 echipamente speciale, potrivit estimărilor armatei ucrainene.
- Podul Crimeii, întărit: Rusia se grăbește să consolideze apărarea fizică, una deja amplă, a podului Crimeii din strâmtoarea Kerci. Un inel exterior, format din barje ancorate la capetele capetelor, a apărut acum în fața podului. Acesta se adaugă unui interior interior de plase și baraje plutitoare, arată analistul naval H.I. Suton, care a analizat clipuri video din zona portului și imagini din satelit.
- Un avion rusesc a intrat în spațiul aerian suedez: Un avion rusesc de tip Suhoi SU-24 a fost avertizat că a violat spațiul aerian al Suediei, însă nu a răspuns, astfel că aviația militară suedeză a ridicat de la sol două avioane Gripen pentru a-i ieși în întâmpinare.
- Atacuri în Ucraina în timpul summit-ului din Elveția - Bombardamentele rusești continuă în Ucraina în timpul summit-ului din Elveția. Un guvernator ucrainean susține că rușii au folosit muniție cu dispersie. Trei oameni au murit într-un atac cu „muniție cu dispersie” asupra unui sat din Ucraina, spune guvernatorul ucrainean din Doneţk Vadym Filashkin. El a mai spus că alte cinci persoane au fost rănite. În timpul atacului au fost avariate clădiri administrative, o casă, un magazin și opt mașini.
Alte informații relevante
- Negocieri pentru aderarea la UE: Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat vineri „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, care vor începe la 25 iunie, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
- Coca-Cola şi Starbucks, (oarecum) din nou în Rusia: Coca-Cola şi Starbucks au solicitat să-şi înregistreze din nou mărcile comerciale în Rusia pentru a-şi proteja drepturile de proprietate intelectuală, după ce au părăsit ţara ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Moscova în 2022. Starbucks, care avea cândva 130 de magazine şi aproape 2.000 de angajaţi în Rusia, şi-a finalizat vânzarea în iunie 2023. Cumpărătorii au redeschis lanţul sub numele de Stars Coffee. Coca-Cola a oprit oficial vânzarea în Rusia a mărcilor sale cheie, Coca-Cola, Sprite şi Fanta. Fosta sa divizie din Rusia s-a redenumit Multon Partners şi vinde un produs numit Dobry Cola.
- Atacurile cibernetice din Ucraina, posibile crime de război: Procurorii de la Curtea Penală Internaţională (CPI) investighează presupusele atacuri cibernetice ruseşti asupra infrastructurii civile ucrainene ca posibile crime de război, au declarat patru surse care cunosc acest caz, pentru Reuters.