Deși recunosc că în comparație cu alte părți ale globului locul în care trăiesc ar putea fi considerat plictisitor, tinerii lituanieni nu și-ar părăsi țara. Sunt atât de multe oportunități, iar optimismul e atât de ridicat în Lituania, încât această țară ocupă primul loc într-un raport care măsoară fericirea tinerilor din toată lumea.
Lituania a fost desemnată anul acesta cea mai bună țară pentru tinerii sub 30 de ani, conform World Happiness Report. Tinerii din generația Z și milenialii din Lituania s-au evaluat cu 7,76 din nivelul maxim de 10 pe scara fericirii, cu mult peste cei din Marea Britanie și SUA, care ocupă locurile 32 și 62, se arată într-un reportaj publicat în The Guardian.
Pentru comparație, România ocupă locul 8, cu un indice de 7,28, depășită cu puțin de Finlanda (7,30), dar clasându-se peste Olanda (locul 9), Cehia (10), Austria (12), Elveția (13), Croația (14), Suedia (18) și Norvegia (20).
Raportul e un semnal de alarmă cu privire la bunăstarea tinerilor din Occident, iar în același timp atestă că dacă ai 20 de ani, Lituania e locul perfect în care să trăiești.
Un exemplu este Simona Jurkuvenaite, care are 23 de ani și tocmai a primit 21.000 de euro de la guvern pentru a-și face filmul de debut care are ca temă tineretul lituanian. "E un loc grozav. E foarte tare că poți primi astfel de oportunități aici", spune ea despre capitala țării, Vilnius.
"De fapt îmi place aici. Da, sunt probleme, dar oriunde sunt probleme", spune prietena ei, Gantas Bendikas. La 23 de ani, e mulțumită că va termina studiile fără datorii și, spune ea, nu-și face griji pentru un loc de muncă. "Se simte, cel puțin în Vilnius, că avem o viață bună în comparație cu alte țări europene", spune Gantas.
Vilnius, "punctul G al Europei"
Tinerii lituanieni recunosc că nu trăiesc în cel mai atrăgător loc din lume. Jurkuvenaite spune că "poate fi un pic plictisitor", iar Bendikas își dorește să vadă alte țări înainte de a rămâne aici.
Oficiul de turism din Vilnius glumește pe seama faptului că orașul e cunoscut drept "punctul G al Europei", fiindcă "nimeni nu știe unde se află" - un sondaj din 2019 a arătat că doar 5% dintre britanici știau numele și locul aproximativ în care e situat orașul.
Dar ținând cont de datoriile omniprezente pe care le au studenții britanici și de costul vieții din insulă, inclusiv de criza locuințelor din această țară, să-ți permiți o cafea și un produs de patiserie care nu costă cât o oră de muncă pe salariul minim e un avantaj convingător care bate plictiseala de care se plâng tinerii din țara baltică.
Lituania în care trăiesc Jurkuvenaite și Bendikas este foarte diferită de țara în care a crescut generația părinților lor. PIB-ul fostei țări sovietice a crescut de aproape patru ori de la căderea URSS. Sectorul tehnologic în dezvoltare include companiile "unicorn" Vinted și Nord Security printre exporturi, iar anul trecut câștigurile brute medii au crescut cu 12,6%.
Studiile universitare sunt gratuite pentru cei mai mulți studenți, iar 57% din populație are studii superioare (media europeană este de 43%).
Singura neliniște a tinerilor din Lituania
Războiul din Ucraina amenință acum stabilitatea pentru care Lituania a muncit atât de mult în ultimii 43 de ani. Tinerii sunt marcați de anxietate și se întreabă ce s-ar întâmpla dacă cumva "acest conflict o ia într-o direcție greșită".
ASTĂZI PE SPOT:
"Am crescut cu această teamă în interiorul nostru că tot ceea ce avem aici ar putea fi luat într-o clipă. Se pare că oamenii din străinătate uită că în Ucraina are loc un război și asta e îngrijorător”, spune Karolina Motiejūnaitė, o tânără de 23 de ani care lucrează în marketing.
Poate că oboseala Ucrainei a pus stăpânire pe unele părți din Occident, dar pentru lituanieni amenințarea Rusiei este mare. "Într-o zi ești acasă și te uiți la 'Love Is Blind', iar a doua zi guvernul îți spune să-ți pregătești un bagaj pentru situații de urgență", rezumă situația Karolis Pilypas (30 de ani), fotograf, după ce Ministerul de Interne al Lituaniei a lansat o campanie în februarie anul trecut, sfătuind cetățenii să fie pregătiți în caz de dezastru. "Anxietatea e cam peste tot", este de acord Kavtaradzė.
Lituania are, de asemenea, și o altă problemă mare: rata ridicată de sinucideri. În 2020 a fost cea mai mare din UE, cu 21,3 decese la 100.000 de locuitori.
"Pentru persoanele în vârstă, sănătatea mintală este încă un subiect tabu. Mama, de exemplu, încă nu crede că sănătatea mintală este o problemă în Lituania", spune Cinny (19 ani), studentă la filosofie.
Kairys consideră că este o moștenire din perioada sovietică. "Cred că este parțial ceva legat de realitatea Uniunii Sovietice, unde serviciile de sănătate mintală au fost folosite din motive politice, pentru a-i închide pe disidenții politici."
Un privilegiu la care alte generații doar visau
Jolita Vaitkutė, o artistă în vârstă de 28 de ani, se consideră norocoasă că trăiește în Lituania. "Când vorbesc cu prieteni din alte locuri - Paris, Tokyo, Londra - îmi dau seama ce norocoasă sunt să am spațiul meu de lucru". "Am ales să fiu aici pentru că îmi place aici. Nu trebuie să fac o muncă pe care nu vreau s-o fac și nu trebuie să lucrez într-un birou", a spus ea.
Chiria pentru studiourile amenajate în fostul penitenciar Lukiškės, care au fost folosite la filmările serialului Netflix "Stranger Things", e cuprinsă între 100 și 500 de euro pe lună. Chiriile sunt în general mici în Lituania comparativ cu alte state europene, deși între 2010 și 2022 au crescut și aici cu 144%, al doilea cel mai mare salt din UE după Estonia.
Cu toate acestea, spune regizoarea Marija Kavtaradzė, încă este posibil să-ți clădești cariera pe care ți-o dorești în Vilnius. "Aș spune că fiecare persoană care lucrează bine poate trăi bine aici”, crede tânăra de 33 de ani, care acum își lansează al doilea lungmetraj.
Kavtaradzė cunoaște bine viața tinerilor din Lituania post-sovietică. Scurtmetrajul ei din 2014, "I’m Twenty Something" ("Am 20 și ceva de ani") redă perfect experiența chinuitoare de a avea atâtea uși deschise în față, dar fără să știi pe care să o alegi. Este un privilegiu, spune ea, la care generația părinților săi ar fi putut doar să viseze.
"Ceea ce ne face unici este că am văzut țara schimbându-se foarte repede. În generația mea am crescut cu toții la fel, din punct de vedere economic – de exemplu, nu am prieteni care să fi fost bogați în copilărie. Așa că eu cred că și asta, într-un fel, ne oferă mentalitatea că putem face orice", explică ea.
Antanas Kairys, profesor de psihologie la Facultatea de Filosofie a Universității din Vilnius, consideră că situația politică este unul dintre principalele motive pentru bunăstarea tinerilor.
"Tinerii din Lituania au o mulțime de posibilități acum", spune el. După independență, schimbarea este drastică – atât în ceea ce privește situația economică, cât și viața de zi cu zi. "Cred că unul dintre motivele pentru care tinerii se află atât de bine în acest raport este faptul că nu au trăit realitatea Uniunii Sovietice. Ei știu asta doar din poveștile părinților și bunicilor lor", explică Kairys.
Lukas Saženis (29 de ani) lucrează în IT și este fericit: "Poate nu cel mai fericit, dar cred că sunt relativ fericit. Simt că ne îndreptăm către ceva. Nu stăm pe loc".
Cuvintele lui explică perfect fericirea unei întregi generații.
T.D.