Klaus Iohannis a pornit spre summit-ul NATO, folosind din nou celebrul avion de lux Gulfstream G550, operat de Global Jet Luxemburg, care a decolat de la Sibiu.
Dacă vreodată actualul președinte își va pune întrebări în legătură cu motivele eșecului de a ocupa o poziție euroatlantică, răspunsul îl va găsi și în modul extravagant în care a călătorit în cel de-al doilea mandat al său.
Opulența liderilor politici, mai ales când aceasta e plătită din banii contribuabililor, nu e privită cu ochi buni de cetățenii statele democratice occidentale.
Descurajarea și apărarea vor fi un subiect important la summit-ul NATO. Alianța a fost transformată fundamental în ultimul deceniu. Acum are 500.000 de soldați pregătiți să intervină rapid, capacități militare îmbunătățite, grupuri de luptă gata de acțiune și a primit noi membri în rândurile sale
Jens Stoltenberg, secretar general NATO
Iohannis, prin modul său de comportament, a provocat multe ridicări din sprâncene și șușoteli pe holurile instituțiilor europene pentru a reuși să câștige încrederea și susținerea oamenilor politici din SUA și de pe bătrânul continent.
Înainte de plecare, președintele n-a oferit nicio declarație despre programul său la cel mai important eveniment diplomatic al verii.
Singurele referiri la summit-ul NATO de la Washington le-a făcut în discursul susținut cu ocazia Zilei Independenței SUA, la ambasada Americii la București.
„Sunt convins că la summit-ul NATO vom lua decizii importante pentru securitatea noastră colectivă”, a spus Klaus Iohannis.
„Salut, și în acest context, procesul de actualizare a abordării strategice a Statelor Unite față de Marea Neagră, la care și țara noastră și-a adus o contribuție”, a mai adăugat el.
„Am discutat acest subiect și cu președintele Biden, în cadrul întrevederii noastre recente de la Casa Albă. Împărtășim viziunea comună că trebuie să întărim eforturile pentru consolidarea unității transatlantice și pentru apărarea valorilor noastre comune”, a subliniat președintele României.
Klaus Iohannis se va prezenta la Washington ca un candidat la poziția de secretar general al NATO, învins de Mark Rutte, fostul premier al Olandei.
Dar nu faptul că a pierdut în competiția internă va fi cea mai mare problemă, ci imaginea sa ca persoană ce a pus în discuție procesul de alegere și numire a unui nou secretar general, declanșând o campanie superficială, atipică și zgomotoasă care a vulnerabilizat alianța în loc s-o întărească.
Doi lideri oportuniști
România nu va fi privită cu ochi buni la Washington, la întâlnirea aniversară, și din cauza lui Mircea Geoană, fost secretar general-adjunct al alianței, care și-a folosit frecvent poziția pentru a se promova în politica internă din România, vizând funcția de președinte al țării.
Cu doi lideri politici oportuniști, e greu de presupus că vom reuși ceva mai mult decât să scoatem în evidență poziția strategică importantă în contextul războiului din Ucraina.
După întâlnirea dintre Klaus Iohannis și Joe Biden, din 7 mai, România, prin CSAT, a decis transferarea unui sistem Patriot Ucrainei.
A fost o întreagă dezbatere pe această temă, dar rugămintea SUA a fost îndeplinită, urmând ca acesta să fie înlocuit în viitor, fără a pune în pericol defensiva militară a României.
Dar problemele lui Iohannis sunt mici în comparație cu cele ale lui Joe Biden, care după dezbaterea dezastru cu Donald Trump e contestat de o bună parte a propriului partid, cerându-i-se să se retragă din cursa electorală pentru cel de-al doilea mandat.
Actualul președinte a anunțat că nu va face pasul înapoi, provocând o criză politică de proporții, slăbirea administrației și oferirea unei căi tot mai sigure lui Trump pentru revenirea la Casa Albă.
„Nu plec nicăieri”, le-a spus Joe Biden principalilor donatori ai Partidului Democrat, într-o întâlnire care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.
Strategia de supraviețuire
Deși sunt multe voci care-l susțin, situația e critică, iar în jurul lui Biden nu mai e solidaritate.
În dezbaterea în care trebuia să demonstreze că are energia și capacitatea mentală de a conduce încă patru ani America, el a clacat, provocând un șoc în întreaga societate.
În Pennsylvania, un stat pe care Biden trebuie să-l câștige obligatoriu pentru a-și păstra poziția de președinte încă patru ani, avansul lui Trump, după dezbatere, a crescut la 5 procente de la mai puțin de două, cât se înregistrau înainte de confruntare.
SUA reprezintă principala forță militară a NATO, toate celelalte state depind de capacitatea de luptă, de inovație și producție militară a Americii, Guvernul SUA fiind și principalul finanțator al alianței.
Vulnerabilitatea lui Biden și posibilitatea revenirii lui Trump, un critic al NATO, au transformat întâlnirea de la Washington într-una de supraviețuire a alianței și conservare a sprijinului dat Ucrainei pentru a rezista într-un viitor nesigur agresiunii ruse.
Un comandament militar unic
„Mă aștept ca șefii de stat și de guvern să convină asupra unui pachet substanțial de ajutor pentru Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg, actualul secretar general al alianței.
„NATO va prelua coordonarea și furnizarea majorității asistenței internaționale pentru securitate”, a mai spus acesta, anunțând realizarea unui comandament condus de un general cu trei stele și câteva sute de persoane în subordine, „care vor lucra la sediul NATO din Germania și la nodurile logistice din partea de est a Alianței”, a mai explicat Stoltenberg.
„Aliații vor conveni asupra unui angajament financiar pentru Ucraina și se așteaptă, de asemenea, la un sprijin militar imediat, o serie de acorduri bilaterale de securitate și la lucrări privind aprofundarea interoperabilității militare”, a anunțat Stoltenberg.
Toți ochii pe britanicul Starmer
Secretarul general a declarat că toate elementele enumerate mai sus „constituie o punte către aderare și un pachet foarte puternic de ajutor pentru Ucraina, care se apropie tot mai mult de NATO”.
Summit-ul de la Washington va fi unul în care se vor căuta soluții pentru a descuraja Rusia, dar și pentru găsirea unor noi lideri care pot duce mai departe stindardul NATO.
De aceea, toți ochii vor fi ațintiți pe Keir Starmer, noul prim-ministru al Marii Britanii, de la care se așteaptă preluarea conducerii simbolice a alianței în contextul unui Joe Biden slăbit, dar și al complicațiilor electorale din Franța și Germania.