Florin și Liliana sunt doi oameni grozav de muncitori, au o stână și trei copii și îi primesc cu drag pe orășeni să se bucure de viața la țară, ca odinioară.
În schimbul unor treburi zilnice, precum strângerea fânului sau culesul porumbului, orășenii pot petrece o zi în mijlocul animăluțelor, pe coline și pe un platou de stejari seculari, la umbra cărora se pot bucura de bucate proaspete din ograda gazdelor.
Stâna lor face parte din proiectul Colinele Transilvaniei, ”Bucate din Vecinătate” și atrage tot mai mulți turiști prin abordarea inedită și nostalgia vremurilor frumoase pe care o trezește în sufletul fiecărui om care îi trece pragul. Bineînțeles, pentru copii reprezintă bucuria la cel mai înalt nivel.
”Suntem o familie muncitoare din satul Floresti, pe săsește Felsendorf, un sat retras cu potențial imens, ce face parte din comuna Laslea, în județul Sibiu. Ne găsiți la 25 de minute de Sighișoara, iar drumul până în sat vă aduce repede la noi, fiind recent refăcut. Noi suntem Florin și Liliana, părinții, și cei trei copii ai noștri, Cinzia, Mălina și Florin Andrei.
Facem ceea ce ne place cel mai mult, lucrăm cu animăluțele noastre, prelucrăm laptele în produse pe care le vindem apoi prietenilor sau colaboratorilor și primim oaspeți la stână, acolo unde le pregătim brunch-uri sau picnicuri și unde îi plimbăm pe superbele coline din zonă. Avem și un platou de stejari seculari la 15 minute de mers pe jos de la stână”, povestesc fondatorii Stânei de pe Coline, pentru SpotMedia.ro.
Care este povestea Stânei?
Povestea Stânei începe cu un câmp întins. Un câmp întins cu porumb și lucernă.
În locul pe care acum avem stâna, înainte nu exista nimic. Cu puținii bănuți am început, ușor-ușor, să construim ceva. Ceva ce ne doream mult să facem pentru că iubim această activitate.
Bunicul lui Florin a fost chiar cioban pe aceste coline, prin Mălâncrav, însă nu avea stână, ce veți vedea acum e totul făcut de la zero de noi.
Am început cu o căpriță, apoi am mai luat una, le puneam nume, Ileana, Mihaela, apoi le-am pierdut numărul și am încetat să ne dăm nume.
Toate însă ne sunt dragi, la fel ca și oile și văcuțele pe care le deținem, așa că putem spune că stâna este o mare parte din viața noastră și, fără doar și poate, un vis împlinit.
Stâna este principala sursă de venit sau este doar o pasiune devenită realitate?
Stâna este sufletul nostru și locul în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului, chiar mai mult decât o facem acasă. Ne dedicăm ei și investim tot ce avem aici, inclusiv timp și energie. În acest moment, este una dintre sursele de venit.
În paralel, ne ocupăm de casele de oaspeți ale Fundației Mihai Eminescu Trust din sat și separat, organizăm drumeții sau prânzuri pentru grupuri de turiști.
Ce v-a inspirat sa creati evenimentele de voluntariat la stână?
Lucrul la stână nu are cum să se termine niciodată. Mereu sunt o sumedenie de treburi care necesită rezolvare.
Cum avem mulți prieteni în zonă care iubesc să vină la noi, ne-am gândit să le propunem să ne dea o mână de ajutor, urmând ca, la final, să îi răsplătim cu bucatele noastre care sunt renumite în zonă: ceaun de miel, balmoș cu 5 tipuri de brânză, prăjitură cu urdă sau clătite cu dulceață de zmeură și căpșuni, la care se adaugă siropul de porumbele, toate fiind făcute la noi în casă.
Am profitat de această conjunctură și am creat un eveniment public, pe canalele noastre de socializare, cu înscriere gratuită, desigur, fiind vorba de un voluntariat.
Ideea a prins foarte bine, mai ales în rândul familiilor cu copii, aceștia din urmă distrându-se de minune în compania animăluțelor noastre blânde și explorând întreaga stână ori dealurile în căutare de hribi sau cimbrișor.
Câți oameni s-au încumetat să facă voluntariat la stână până acum și ce presupune, mai exact acest voluntariat?
Noi am avut prima experiență de acest gen după încheierea stării de urgență, înainte nu am mai lucrat cu voluntari.
Am avut însă prieteni care ne-au susținut și care ne-au ajutat voluntar cu distribuirea produselor, promovarea, ori ajutor la organizarea evenimentelor... Ne bucurăm să avem aproape atât de multă lume care crede cu adevărat în noi.
La primul eveniment au participat 20 de persoane, dintre care câteva familii cu copii. În prima parte a zilei. de la 11:00 la 14:00, i-am pus pe voluntari la treabă: aceștia au vopsit băncuțe din lemn, au ajutat la imprejmuirea unui câmp cu porumb și la prepararea mesei.
Practic, a fost vorba de mai multe opțiuni, iar fiecare a putut alege varianta care i se părea la îndemână.
Avem în plan organizarea unui voluntariat spre sfârșitul verii, atunci când vom face un apel către voluntari să ne ajute la strângerea fânului sau la culesul porumbului.
Ce reacții primiți de la oamenii care încearcă această experiență?
S-au întors la noi alături de prieteni! Printre primii voluntari am avut și câțiva ghizi din Sibiu, și pentru că le-a plăcut așa de mult la noi, au revenit însoțiți de grupuri de turiști, pentru care ne-au rugat să le propunem un pachet cu drumeție și picnic la stână.
Deci voluntariatul s-a concretizat cu noi colaborări pentru Stâna de pe Coline.
Ceilalți voluntari ne-au mărturisit că de abia așteaptă să organizăm din nou o astfel de acțiune.
Cum a arătat primul eveniment la stână față de evenimentele de dinaintea pandemiei?
Pentru primul eveniment după pandemie, ne-am împărțit în mai multe grupuri ori stații de lucru pentru a evita aglomerațiile de persoane.
Drumeția pe platoul de stejari din zonă ne-a dat apoi șansa să experimentăm frumusețile colinelor Transilvaniei respectând distanța dintre noi.
S-a schimbat profilul voluntarilor?
Deși ne dorim foarte mult să primim și voluntari străini, nu am lucrat până în prezent decât cu voluntari români, cei care au venit la evenimentul nostru din 6 iunie.
În curând vom amenaja câteva spații de cazare în apropierea fermei și vom putea caza, pe o perioadă mai îndelungată și voluntari străini care vor sosi prin intermediul programelor de voluntariat de tipul https://www.wwoof.ro/
Cum se ajută micile afaceri aici in Transilvania?
Suntem implicați în proiectul Bucate din Vecinătate din Saschiz, un proiect de cooperare, care se realizează în parteneriat cu 14 producători și procesatori de legume, fructe, lactate, miere din zona Târnava Mare.
Acest proiect promovează conceptul de „lanțuri scurte alimentare” care să faciliteze contactul direct între producători și consumatori.
În plus de asta, suntem invitați cu produsele noastre la târguri sau zile festive în satele din zonă și ne declarăm mai mult decât mulțumiți.
Ce așteptări aveți de la anul 2020 si cum credeți că va schimba criza COVID turismul românesc?
Adaptare este singurul cuvânt care ne vine în minte. E nevoie să mergem înainte și să ne adaptăm noilor condiții. Suntem încrezători și optimiști.
Următorul eveniment va fi un picnic pe deal, acolo unde, pe rogojioni și pături, turiștii vor primi o traistă cu merinde făcute la noi.
Deci fiecare va fi pe păturica lui, la umbră, cu un peisaj fabulos în jur. Toți vor fi la distanță, însă experiența o vom crea împreună.
Porgramăm multe ieșiri în natură, respectând un număr de cel mult 15-20 de participanți. Vă așteptăm pe toți cu mare drag!
Citește și: