Anul 1559 – Este încoronată la Westminster Abbey din Londra regina Elisabeta I a Angliei. Va domni 45 de ani. Longeviva regină n-a fost întrecută în Marea Britanie decât de Elisabeta a II-a (70 ani și 214 zile de domnie) și de regina Victoria (63 de ani de domnie).
Campion absolut al domniilor europene rămâne însă Ludovic al XIV-lea, a cărui domnie se întinde pe parcursul a 72 de ani și 110 zile. O parte din această lungă domnie rămâne însă simbolică, întrucât, la urcare pe tron, regele era minor, având doar 5 ani.
Domnia reginei Elisabeta I este denumită și era elisabetană sau epoca de aur, fiind marcată de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. Perioada a cunoscut și o extraordinară înflorire a culturii și artelor. Este destul să amintim că, în această perioadă, au trăit și au creat dramaturgi precum William Shakespeare, Christopher Marlowe sau Ben Jonson, dar și mulți alții.
Anul 1582 – S-a încheiat Armistițiul de la Jam Zapolysky, care punea capăt războiului leton. Principala prevedere era aceea că Rusia urma să cedeze Poloniei Letonia, dar nu ceda niciun teritoriu rusesc de bază. Armistițiul a fost prelungit cu încă douăzeci de ani în 1600, când s-a deplasat la Moscova o misiune diplomatică, condusă de Lew Sapieha, ducând negocieri cu țarul Boris Godunov și încheind o nouă înțelegere.
Anul 1622 – Se naște Molière, geniu al dramaturgiei de moravuri, dar și actor francez.
Prin creația sa de excepție, Moliere (pe numele real Jean Baptiste Poquelin), a oferit comediei franceze, pornită de la nivelul farsei primitive (ex. La Farce de Maître Pathelin), noi valori, admirate încă și astăzi, după trecerea a patru secole.
Dar, vai, nu întreaga societate franceză a epocii a înțeles valorile geniului lui Moliere. După moartea sa (1673), soția Armande a constatat cu consternare că preoții catolici refuzau să-l îngroape în pământul „sfânt” dintr-un cimitir obișnuit. Cum se vede, comediile de moravuri ale lui Moliere erau considerate ofense și sfidări de către preoțimea și clasa privilegiată – nobilimea.
Până la urmă, soția lui Moliere a obținut derogare regală pentru îngroparea marelui literat într-un cimitir modest, rezervat copiilor nebotezați.
Biata femeie a fost nevoită să ajungă la rege – la Ludovic al XIV-lea – ca să obțină o aprobare derogatorie pentru a-l îngropa. Derogarea prevedea ca îngropăciunea să aibă loc noaptea, fără public, fără slujbă, fără cruce pe mormânt și doar în prezența groparilor și a cel mult doi martori.
Doar posteritatea a știut să prețuiască geniul comediei de moravuri. În 1792, rămășițele sale au fost aduse la muzeul monumentelor franceze, iar în 1817 au fost transferate la Cimitirul Père Lachaise, din Paris, în apropierea celor ale lui La Fontaine.
Merită să amintesc că, printre marile personalități care se odihnesc la Cimitirul Père Lachaise din Paris, se află și numeroși români, printre care: Martha Bibescu, Ana Brâncoveanu, contesă de Noailles, muzicianul George Enescu, actrița pariziană Elvira Popescu, fostul ministru de Interne din anul 1944 Nicolae Penescu, sculptorul George Apostu, pianistul și compozitorul Dumitru Milcoveanu, generalul Ștefan Gane sau scriitorul româno-francez Alexandru Vona.
Anul 1759 – S-a deschis la Londra, pentru public, The British Museum, unul din cele mai reprezentative muzee din lume, dedicat istoriei, artei și culturii lumii. Colecția sa permanentă de opt milioane de lucrări este considerată a fi, ca număr, cea mai mare de pe glob.
În anul 2022, evidențele instituției au înregistrat intrarea în muzeu a 4.097.253 vizitatori, clasându-l pe locul al treilea în lista celor mai vizitate muzee de artă din lume.
Anul 1826 – A apărut primul număr al ziarului francez Le Figaro, unul din cele mai longevive ziare din Europa, care mai apare încă și astăzi, după aproape două secole.
Anul 1850 - Se naște poetul național al României, Mihai Eminescu, considerat cea mai cunoscută și cea mai influentă personalitate din literatura noastră.
Anul 1877 – A fost semnat la Budapesta un acord între Germania şi Rusia. Acordul prevedea ca, în cazul unui conflict militar ruso-turc, sudul Basarabiei, aflat atunci în componența României, să fie atribuit Rusiei, la schimb cu Dobrogea pierdută de turci și care era atribuită României. De asemenea, Bosnia și Herțegovina urma să facă parte din Austro-Ungaria.
Cele convenite au iritat unii extremiști balcanici. Aceștia s-au dedat la ceea ce numim astăzi acte teroriste, culminând cu atentatul de la Sarajevo, unde a fulgerat scânteia Primului Război Mondial.
Anul 1889 – Se înființează în Atlanta, SUA, Compania Coca-Cola, cunoscută inițial sub numele de Pemberton Medicine Company. Împlinește 135 de ani și este una din cele mai longevive companii din industria alimentară în lume.
Anul 1891 – Se naște Leo Delibes, celebru compozitor și critic muzical francez. Este autorul operei Lakmé, care nu lipsește astăzi din repertoriul oricărui mare teatru de operă și unde solista din rolul titular (soprană de coloratură) are ocazia să-și demonstreze bravura poate ca în nicio altă creație din repertoriul universal (aria clopoțeilor).
Anul 1943: Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de Externe al României, propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieșirea simultană din război a trei țări, care ar părăsi astfel „axa” Germaniei lui Hitler: Italia, România și Ungaria.
A fost singura încercare serioasă a unor țări cu guverne de tip fascist să iasă din aventura în care s-au înrolat. Propunerea a fost repetată și în vara acelui an, dar inițiatorii erau prea slabi, ca să-și asume o acțiune atât de riscantă. Conele Ciano, înflăcărat în discuții, n-a îndrăznit să treacă, totuși, la fapte și totul a rămas la faza de propunere.
Anul 1943 – Cea mai mare clădire cu destinație administrativă din lume, Pentagonul, a fost inaugurat în Arlington, Virginia, SUA. Astăzi, după peste opt decenii de la acea dată, Pentagonul încă mai rămâne cea mai mare clădire cu destinație administrativă din lume, urmată de Palatul Parlamentului din București.
Anul 1962 – A fost găsit în nordul Greciei papirusul Derveni, cel mai vechi manuscris din Europa, care a supraviețuit până astăzi. Datat 340 î.Hr., documentul este un tratat filosofic care antamează alegoric o teogonie originală despre geneza zeilor. Specialiștii nu exclud o inspirație după filosoful antic grec Anaxagora.
Vechi de aproape două milenii și jumătate, sulul de papirus este departe de a se prezenta într-o formă bună. Dimpotrivă, supraviețuiește sub forma a 266 de fragmente, care au fost reconstituite de arheologi cu minuțiozitate și profesionalism și așezate cu migală sub sticlă.
Dar mai sunt și destule fragmente, cărora încă nu li s-a găsit locul și cărora încă li se mai studiază poziția corectă în context. Este foarte probabil ca, atunci când fiecare fragment va putea fi așezat exact în zona care îi aparține, întregul text să fie dat publicității, cu traducerea de rigoare, pentru a le fi de folos specialiștilor și pentru a-i satisface pe curioși.
Deocamdată, papirusul se află în păstrarea Muzeului de Arheologie din Salonic.
Anul 1969 - Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5. Programul misiunii prevedea cercetări științifice, tehnice și medico-biologice, testarea sistemelor de nave spațiale și a elementelor de proiectare, andocarea navelor spațiale pilotate și transferul cosmonauților de la o navă la alta, amândouă aflate pe orbită.
Programul nu cuprindea o finalitate în sine, ci prevedea doar etape de studii, desigur necesare pentru obiective ulterioare, mai pragmatice, și care au încetinit în timp. Este greu să spui dacă încetinirea se datora unor motive economice, unor complicații tehnice sau poate nevoii de a da prioritate altor preocupări, desigur, de natură militară.
Anul 1971 - Se inaugurează în Egipt barajul de la Aswan. Este, în fapt, vorba de două baraje diferite: unul vechi, terminat în 1902, situat în partea inferioară, și unul nou, situat în partea superioară, construit cu ajutorul sovieticilor în anii '60, terminat în 1970 și inaugurat oficial la 15 ianuarie 1971.
Construcția barajelor a devenit necesară odată cu creșterea populației și dezvoltarea culturilor agricole din regiune, în special bumbacul și orezul, care, la nivelul anului 1970, crescuseră cu 500%. Pentru crearea lacului de acumulare, a fost inundată o parte din Nubia inferioară, iar 60.000 de oameni au fost strămutați.
Anul 1987 - Ca urmare a frigului accentuat din primele zile ale noului an și ninsorilor abundente din aceleași zile, Europa a înregistrat un trist bilanț: aproape 300 de oameni, morți prin hipotermie (îngheț).
Anul 2009: După ce avionul zborului 1549 al US Airways se ciocnise de păsări la decolare, până la urmă a coborât în siguranță pe râul Hudson, datorită extraordinarului profesionalism de care au dat dovadă piloții și ceilalți membri ai personalului de zbor.
Presa din întreaga lume comenta cu entuziasm evenimentul, cunoscut sub numele de „Miracolul de pe Hudson”, deoarece toți cei 155 de oameni de la bord – pasageri și echipaj – au fost salvați nevătămați, deși, cum zice românul, văzuseră moartea cu ochii.