Avem uneori senzația că toate zilele sunt la fel, cu excepția câtorva sărbători religioase, a sărbătorilor naționale și a onomasticilor rudelor sau ale prietenilor. Dar la o cercetare mai atentă, putem descoperi că aproape fiecare zi a caledarului este marcată de momente impresionante, despre care n-am știut.
Iar ziua de 1 ianuarie pare a fi poate cea mai plată dintre toate, mai ales pentru cine se trezește mahmur după Revelion. Dormim până la prânz, ascultăm concertul de la Viena, răspundem la telefoane prietenilor, sunăm noi alti prieteni, mâcăm resturile de la Revelion și tot așa, întrucât într-o asemenea zi nu se prea produc evenimente.
Nu prea, dar se produc. Și aș aminti doar câteva, alese din cele mai neașteptate, mai notorii sau, dacă-mi permiteți, mai nostime.
- Anul 46 î.Hr. – Imperiul Roman a adoptat oficial calendarul Iulian, stabilind ziua de 1 ianuarie ca dată de începere a unui an nou. A fost în vigoare timp de peste un mileniu și jumătate, când a început înlocuirea cu noul calendar, gregorian. Înlocuirea nu este încheiată nici astăzi, nefiind acceptată de unele state, precum Rusia, sau de unii creștini sectanți.
În Republica Moldova, „stilul vechi” este practicat insistent de rusofoni, poate din rațiuni canonice, pentru respectarea tradiției, sau poate ca poziție ostentativă față de orice schimbări.
În România, „stilul vechi” este aproape uitat, fiind practicat doar de grupuri mici, precum lipovenii - o grupare etnică rusofonă, localizată mai ales în Dobrogea. Sunt circa 20.000 persoane, dintre care au emancipat și personalități marcante ale vieții sociale românești, cu care adesea ne lăudăm.
L-aș aminti pe canotorul Ivan Patzaichin, afirmat în repetate rânduri ca sportiv de top cu care se laudă țara în lume: cvadriplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și, de asemenea, triplu laureat cu argint.
- Anul 1432 – Moare în noaptea Anului Nou Alexandru cel Bun, voievodul principatului Moldova. A domnit 32 de ani, a doua cea mai lungă domnie, după cea a lui Ștefan cel Mare (47 ani). Când cu lupte, când cu înțelegeri bilaterale, Alexandru Vodă a întins hotarele țării din Pocuția polonă, până la mare, la Dunăre și Milcov, spre răsărit până la Nistru iar spre apus până pe crestele carpatine.
Merită observat că monedele bătute de voievod sunt inscripționte cu litere și in limba latină: "MONE ALEXANDRI, WD MOLDAVIENSIS”, adică moneda lui Alexandru, voievodul Moldovei. Asta, în timp ce actele de cancelarie foloseau litere slavone, iar, mai târziu, tot cu asemenea litere își scriau cronicarii cronicile lor.
- Anul 1502 – Exploratorul Amerigo Vespucci debarcă pentru prima oară în zona orașului de astăzi Rio de Janeiro. În mod ciudat, predecesorii noștri au denumit noul continent folosind numele lui Amerigo și nu al lui Cristofor Columb, înverșunatul navigator care n-a reușit totuși să pășească pe pământul continentului, ci doar pe cel al unei insule apropiate.
- Anul 1847 – Concertează pentru a treia oară la București compozitorul Franz Liszt, la invitația lui Bibescu-vodă. Concertele au avut loc în sălile modestului palat domnesc, întrucât, la acea dată, capitala Țării Românești nu avea o sală publică, adecvată pentru a adăposti un concert simfonic.
Cea dintâi sală de concerte din București a fost Ateneul Român, inaugurat în 1888. Impresionanta orgă însă a fost realizată abia în 1939, la inițiativa lui George Enescu și cu fonduri colectate de maestru din donații publice.
- Anul 1848 – Intră în vigoare convenția privind desființarea vămilor dintre Moldova și Țara Românească, aplicabilă tuturor mărfurilor, exceptând sarea. Este unul din primele acte premergătoare Unirii, cea care se va realiza cu peste un deceniu mai tâziu.
Nu multă lume observă că – păstrând proporțiile – acea modestă convenție pare să fi prefigurat viitoarea Benelux, tot o convenție vamală, din 1947, încheiată între Belgia, Țările de Jos și Luxemburg. La rândul său, aceasta a constituit nucleul din care s-a format în anul 1960 Uniunea Europeană – UE.
Chiar dacă e o simplă coincidență, îmi vine să gândesc că este, totuși, una foarte interesantă – cel puțin pentru noi.
- Anul 1941 – A avut loc al doilea concert de Anul Nou al Orchestrei Filarmonice din Viena, cel care a devenit mai târziu o tradiție înseninându-ne și astăzi prima zi a anului.
Vorbesc de al doilea concert în această zi, întrucât primul concert nu a avut loc în ziua de Anul Nou, ci în ajun, la 31 decembrie 1939.
Astăzi, concertul se difuzează televizat în 92 de țări, fiind audiat de milioane de ascultători, totdeauna în prima zi a Noului An.
Dirijori de cea mai mare notorietate ai mapamondului s-au aflat cu acest prilej la pupitru: austriacul Klement Krauss (primele 6 concerte), americanul Lorin Maazel, germanul Herbet von Karajan (german, dar cu origini aromâne, descendent dintr-un Caraion, devenit apoi Karajan), italienii Claudio Abbado și Ricardo Muti, indianul Zubin Mehta (indian autentic, provenit din tribul Parsi), israelianul de origini argentiniene Daniel Baremboim, venezueleanul Gustavo Dudamel, germanul Christian Thielemann, japonezul Seiji Ozawa și mulți alții – numai somități ale baghetei, din lumea întreagă.
- Anul 1985 - Regiunea autonomă Groenlanda, insula cu cea mai mare întindere de pe glob, aflată în componența Danemarcei, cere și obține părăsirea separată a Uniunii Europene, unde țara mamă este și astăzi membră.
Astfel, Danemarca este singurul stat membru al Uniunii Europene, în a cărui componență intră o regiune mare, ce nu face parte din această Uniune.
Am spus regiune mare, întrucât suprafața insulei este de aproape zece ori mai mare decât suprafața României. Populația însă este de numai 55.000 locuitori, aproximativ cât cea a orașului Giurgiu.
- Anul 1993 – Printr-o înțelegere amiabilă, cunoscută și după sintagma „Divorțul de Catifea”, Cehoslovacia s-a scindat în două state: Republica Cehă, cu capitala la Praga și Republica Slovacă, cu capitala la Bratislava.
- Anul 2002 – Intră în vigoare moneda europeană EURO, adoptată inițial de douăsprezece țări din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Finlanda, Franța Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Potugalia și Spania. Ulterior, au mai aderat și alte state.
- Anul 2007 – România și Bulgaria devin membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene.
- Anul 2007 – Începe derularea progamului de un an „Capitală Europeană a Culturii”, statuat orașelor Sibiu (134.300 locuitori) și Luxemburg (100.000 locuitori). Despre Sibiu, presa punctează numeroase informații unele cunoscute, altele neștiute de multă lume:
Orașul are o istorie de nouă secole, prima atestare documentară datând din anul 1191, când era cunoscut sub numele de Cibinum. Etnicii germani (sași), care au populat în număr mare orașul, i-au dat însă și propria lor denumire: Hermannstadt, adică „orașul lui Hermann”. Maghiarii, de asemenea prezenți, au denumit orașul în felul lor Nagyszeben, adică „Sibiul Mare”.
Sibienii se mândresc cu multe priorități ale orașului lor. Tradiția povestește că aici a fost atestat primul spital din Transilvania, de asemenea prima bibliotecă, prima școală, prima farmacie, prima moară de hârtie, prima librărie, primul calendar, prima clădire de teatru, primul muzeu, primul pod de fontă, primul spital de boli nervoase, prima bancă cu capital românesc, prima fabrică de arcuri, prima fabrică de bere, prima fabrică de cântare, prima fabrică de mașini unelte, prima grădină zoologică, primul cinematograf în aer liber din România. Respect ce scrie presa, dar știu și o vorbă, de la italieni: se non e vero, e ben trovato.
Sibiul este un important centru ecumenic, ceea ce a determinat înălțarea unor edificii impunătoare, precum Catedrala Ortodoxă, Catedrala Evanghelică, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată și Sinagoga.
Cea mai veche grădină zoologică dn țară se află în pădurea Dumbrava din Sibiu.
- Anul 2017 – Un atac armat terorist a fost dezlănțuit în noapea de Revelion într-un club de noapte din Istanbul, fiind ucise 39 de persoane și 70 rănite. Justiția turcă l-a găsit vinovat pe cetățeanul uzbek Abdulkadir Masharipov, care a primit în total 40 de condamnări la detenţie pe viaţă, câte una pentru fiecare dintre cele 39 de persoane ucise, plus una pentru întregul atac, revendicat de gruparea „Stat Islamic”. Este puțin neclar cum va executa uzbecul cele 40 de condamnări la detenție pe viață, el neavând atâtea vieți.