Mica istorie: 13 august - Ziua legendară când a căzut pașa de pe pod, cu cal cu tot

victor.pitigoi

Senior Editor

“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)

Anul 1099: Papa Pascal al II-lea îi succede Papei Urban al II-lea ca cel de-al 160-lea papă. Pontificatul papei Pascal al II-lea stă sub semnul Convenției de la Sutri din 1111, când Biserica renunța la bunurile oferite de puterea imperială, în timp ce împăratul renunța la învestitură – un ceremonial prin care i se acordau împăratului laic privilegii canonice.

În anul 1113, papa Pascal al II-lea a recunoscut Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta ca ordin religios. Ordinul Cavalerilor de Malta este unul dintre cele mai vechi ordine nobiliare catolice existente.

Anul 1516: Se semnează Tratatul de la Noyon între Franța și Spania. Francisc I al Franței acceptă pretenția lui Carol Quintul cu privire la teritoriul Neapole, iar Carol acceptă pretenția lui Francisc cu privire la teritoriul Milano.

Anul 1521: După un asediu extins, forțele conduse de conchistadorul spaniol Hernán Cortés îl capturează pe conducătorul aztec Cuauhtémoc și cuceresc capitala imperiului aztec, Tenochtitlan, cel mai mare oraș din perioada precolumbiană. Astfel, conchistadorii pun capăt uneia din cele mai enigmatice civilizații antice ale omenirii.

În ce îl privește pe Cuauhtémoc, soarta lui a fost asemănătoare cu soarta vestigiilor capturate: temător că ar putea fi răpit de partizanii săi și chiar că ar putea organiza o armată, în fruntea căreia să se răzbune, Hernán Cortés îl execută prin spânzurare, fără vreun proces, fără vreo sentință, fără nimic altceva decât principiul oricărui mare cuceritor: „pentru că așa vreau eu”.

Dar conchistadorii au mai avut de luptat și cu rezistența populației, pentru care Cuauhtémoc nu era numai un șef de stat, ci și un fel de semizeu, trimis din Ceruri, să-i stăpânească pe pământeni. Rezistența locală i-a determinat pe invadatori să distrugă construcțiile unde se ascundeau luptătorii, ruinând vestigii milenare ale arhitecților și constructorilor din antichitatea aztecă.

ADVERTISING

Niciodată, nimeni nu va fi în stare să dea ruinelor aspectul lor măreț de altădată, pagubă ireparabilă, chiar dacă peruanii de azi au făcut și fac eforturi să redea ceva din arta predecesorilor lor milenari.

Anul 1532: Bretania se unește cu Franța. Mai exact, ducatul Bretania este absorbit de regatul Franța.  Astăzi, Bretania este o provincie peninsulară, de multe veacuri parte integrantă a statului francez.

Anul 1536: Călugării budiști din templul Enryaku-ji, situat în Kyoto, Japonia, au incendiat 21 de temple Nichiren, tot din Kyoto, una din cele mai mari distrugeri provocate în cadrul conflictelor interconfesionale din lume. În istorie, faptul este cunoscut sub numele de Evenimentul Tenbun Hokke.

Anul 1595: Începe bătălia de la Călugăreni. Contrar celor vizate de specialiștii otomani, care contau pe o victorie rapidă, Mihai Viteazul a opus o rezistență dârză, luptele au durat zece zile și s-au încheiat prin oprirea ofensivei otomane, pentru moment.

Legenda, care totdeauna înfrumusețează monotonia istoriei, spune că însuși comandantul oștilor turcești ar fi căzut, cu cal cu tot, de pe podul peste râul Neajlov. Iar poetul Topârceanu mai adaugă, cu obișnuita-i ironie și fără să ne spună de unde are el interesanta informație stomatologică:

„Chiar și Sinan-Pașa, plin de umilinți,
                 A căzut în apă și-a pierdut doi dinți”.

Cum spuneam, oprirea ofensivei a fost numai o acțiune de moment, întrucât pașa și-a revenit imediat, a continuat marșul spre București și a ocupat capitala, în timp ce Mihai nu avea altă soluție decât să se retragă strategic spre munți.

ADVERTISING

Abia mai târziu, după ce a adunat o oaste mai numeroasă, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, și gonindu-i dincolo de Dunăre.

În mod ciudat, istoricii noștri vorbesc mult despre înfruntarea de la Călugăreni - unde s-a înălțat și un monument, spre neuitare - și prea puțin despre locul adevăratei victorii a lui Mihai Vodă, cea de la Giurgiu.

Anul 1624: Regele Ludovic al XIII-lea al Franței îl numește prim-ministru pe cardinalul Richelieu. Supranumit și „Eminența roșie", Richelieu a fost cel mai apropiat consilier al lui Ludovic al XIII-lea. În această realitate, el a reușit să determine schimbarea structurii statului francez într-o monarhie absolută și să slăbească hegemonia habsburgică în Europa, periculoasă pentru Franța.

S-a spus pe drept cuvânt că destinele Franței și, în oarecare măsură chiar ale Europei, au stat timp de aproape două decenii nu în mâna regelui Ludovic al XIII-lea, șeful statului francez, ci în mâna ministrului acestuia, iscusitul diplomat și politician Richelieu.

În anul 1642, s-a deteriorat însă puternic sănătatea lui Richelieu. Simțind că i se apropie sfârșitul, a procedat așa cum procedează orice lider înțelept, care se îngrijește nu numai de soarta lui, ci și de a țării: a căutat și chiar și-a găsit un succesor.

A fost o alegere mai mult decât fericită, când l-a numit ca succesor pe unul dintre adepții săi cei mai de încredere, Jules Cardinal Mazarin. Deși Mazarin a fost inițial un reprezentant al Vaticanului, el a ieșit din slujba papei pentru a intra în slujba regelui Franței. Iar regele a înțeles opțiunea acestuia și atunci când Richelieu a murit, la 4 decembrie 1642, l-a numit pe cardinalul Mazarin să-l succeadă.

ADVERTISING

Mazarin a rămas în istoria diplomației și politicii Franței ca un al doilea Richelieu.

Anul 1792: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței este arestat oficial de Tribunalul Național și declarat "inamic al poporului". Va începe un proces foarte discutabil, încheiat cu condamnarea și ghilotinarea regelui, nu pentru că s-ar fi dovedit irefutabil vinovăția de trădare - cea pentru care fusese acuzat - ci numai pentru a satisface setea de sânge a revoluționarilor. Părerea mea.

Anul 1862: Se înființează Ministerul Afacerilor Străine al României. Cel dintâi ministru numit în acest cadru a fost Alexandru Cantacuzino. Poate aș satisface curiozitatea unora, dacă aș rememora numele răsunătoare ale următorilor miniștri de Externe, în ordinea strictă în care s-au succedat: Ioan Grigore Ghica,  Nicolae Rosetti-Bălănescu, Alexandru Papadopol-Calimah, Ion Ghica, Petre Mavrogheni, George Barbu Știrbei, Ștefan Golescu. Tot unu’ și unu’, nu-i așa?

Anul 1863: Moare Eugène Delacroix, pictor, desenator, gravor și litograf francez. A fost un important reprezentant al romantismului, precursor și afiliat timpuriu al acestui curent și unul din precursorii și teoreticienii divizionismului.

În ciuda evidentei valori a artistului, critica vehementă și influențarea opiniei publice de către adversari au făcut ca Delacroix să fie izolat și exclus din toate sălile de expoziții, timp de șapte ani. Faptul l-a făcut pe Victor Hugo să exclame astfel în presă: „Oare fluierăturile proștilor nu reprezintă fanfare ale gloriei?”.

Astăzi, Delacroix este prezent în mai toate marile muzee ale lumii. În România, există de asemenea o   pânză originală, păstrată în Muzeul Zambaccian din București.

Anul 1868: Un cutremur apocaliptic  a lovit Arica (pe atunci în sudul statului Peru, astăzi în Chile) provocând peste 25.000 de morți și un tsunami, resimțit aproape în întregul Pacific, afectând mai ales insulele Hawaii și Noua Zeelandă.

Anul 1893: Se naște Constantin Brăiloiu, etnomuzicolog și compozitor român, decedat în 1958. A avut un rol însemnat în dezvoltarea școlii românești de compoziție și pedagogie muzicală. Este considerat teoreticianul etnomuzicologiei moderne românești.

El este cel care, în 1920, a inițiat și organizat, împreună cu George EnescuD.G. KiriacIon Nonna Otescu și Mihail Jora, Societatea Compozitorilor Români, al cărei secretar a fost (mai târziu, secretar general).

Anul 1894: Chimistul Sir William Ramsay și fizicianul John William Strutt, lord Rayleigh, au anunțat la Oxford descoperirea unui nou element: argonul. Ocupă locul 18 în tabloul periodic al elementelor  (Mendeleev). Aflat în stare gazoasă la temperatura și presiunea mediului ambiant, argonul reprezintă 0,94% din atmosfera terestră.

Pe Pământ este gazul nobil cel mai des întâlnit și folosit. Până în 1962 se credea că toate gazele nobile sunt inerte din punct de vedere chimic. În august 2000 s-a creat primul compus al argonului, expunând o mostră de argon înghețat, care conținea fluorură de hidrogen, la raze ultraviolete. S-a obținut astfel hidro-fluorură de argon, un compus stabil până la temperatura de -233 °C.

Dar, cel mai important, s-a demonstrat că până și „gazele nobile” pot intra în combinații chimice, în anumite condiții.

Anul 1899: Se naște Alfred Hitchcock, regizor britanic de prestigiu internațional.

Anul 1905: Norvegia se declară independentă. Aproape 100% din alegători au votat printr-un referendum pentru dizolvarea Uniunii personale regale cu Suedia (doar 184 de alegători au votat în favoarea menținerii Uniunii).

Anul 1906: A fost creată Comisia Generală a Sindicatelor din România.

Anul 1912: Moare Jules Emille Frederic Massenet, compozitor francez, intrat în galeria celor mai notorii compozitori de operă, mai ales prin câteva creații de top: Manon, Werther, Le Cid, Thais, Don Quijote, Cleopatre.

Insuficient apreciat de contemporanii săi, Jules Massenet este plasat de posteritate printre cei mai iubiți compozitori de operă francezi.

Anul 1917: Moare poetul basarabean Alexei Mateevici, născut în 1888. El este autorul cunoscutei poezii „Limba noastră”, atât de simțitoare, încât nu mă pot abține să citez câteva versuri:

„Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatra rară
Pe moșie revărsată.

.......

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

......

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii”.

Pe versurile lui Mateevici, se cântă astăzi Imnul Republicii Moldova. Îl puteți asculta aici:

Imnul Republicii Moldova intonat de soprana Valentina Nafornița

Anul 1920: A început Bătălia de la Varșovia, bătalia finală a războiului polono-sovietic, conflict demarat  la scurtă vreme după încheierea Primului Război Mondial (1918).

Anul 1926: Se naște Fidel Castro, avocat și politician cubanez, ajuns al 15-lea președinte al Cubei, omul care a instalat în Cuba un regim comunist dictatorial. A decedat în 2016, după ce i-a transferat puterea fratelui său, Raoul Castro.

Fidel Castro a fost unul dintre cei mai „vânați” oameni din istorie, asupra vieții sale fiind comise numeroase atentate, toate soldate cu eșec. Fabián Escalante⁠, fostul șef al serviciilor de contrainteligență ale Cubei, cel care a fost împuternicit cu protejarea lui Fidel Castro pe durata celor 49 de ani cât a durat dictatura, a estimat numărul atentatelor la viața lui Castro la nu mai puțin de 638. 

În 2006 a fost realizat pe această temă un film documentar britanic intitulat „638 Ways to Kill Castro” (638 de moduri de a-l ucide pe Castro). Cum spuneam, toate cele 638 moduri au eșuat.

Fidel Castro a murit la 25 noiembrie 2016, la vârsta de 90 de ani. Moartea lui a fost anunțată la televiziune de către fratele și succesorul său în fruntea statului, Raoul Castro, care însă nu a dat niciun detaliu privind cauzele care au determinat decesul.

Anul 1937: În timpul celui de Al Doilea Război Chino-Japonez, începe bătălia de la Shanghai terminată cu capturarea orașului Shanghai de către japonezi.

Anul 1946: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor grele despăgubiri de război.

Anul 1960 Republica Centrafricană își declară independența față de Franța. David Dacko devine primul președinte al republicii.

Anul 1961: În noaptea de 12 spre 13 august a început să fie ridicat Zidul Berlinului. Zidul a fost înălțat ca urmare a unor presiuni dinspre Kremlin, pentru a separa brutal germanii din est de germanii din vest. Zidul a rezistat până la 9 noiembrie 1989, când a fost demolat din inițiativa populară și o revoltă, pe care autoritățile est-germane n-au reușit să le stăvilească.

Anul 2004: Are loc deschiderea Jocurilor Olimpice de vară  de la Atena  (2004). Au participat 10.625 de sportivi și 5.500 de oficiali din 201 țări, în cadrul a 301 evenimente cu medalii și 28 de sporturi diferite. Jocurile Olimpice au fost vizitate de 3.875.479 de oameni.

În clasamentul final, România a ocupat locul 14, cu  8 medalii de aur, 5 medalii de argint, 6 medalii de bronz și un total de 19 medalii.

Anul 2014: Onufrie Berezovski, mitropolit al Cernăuților și Bucovinei, a fost ales întâi-stătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.

MEMENTO:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇