Anul 1138: Orașul Alep din Siria a fost lovit de un puternic cutremur. Istoria clasifică acest cutremur ca fiind al treilea cel mai mortal seism din istorie, după cutremurele (relativ mai recente) de la Shensi și de la Tangshan din China.
Cutremurul din Shensi a avut loc în dimineața zilei de 23 ianuarie 1556. Seismul este considerat cel mai devastator cutremur din toate timpurile, numărul victimelor ridicându-se la peste 830.000.
Studiile au arătat că magnitudinea acestui cutremur ar fi fost în jurul cifrei 8 pe scara Richter. Replicile s-au simțit timp de aproape o jumătate de an. Pe porțiuni de sute de kilometri pătrați, totul a fost devastat. Crevase de peste 20 de metri s-au căscat în pământ. Au fost afectate mai mult de 97 de districte din provinciile Shensi, Huaxian, Hunan, Jiangsu și Anhui. În Huaxian, aproape toate clădirile s-au prăbușit, ucigând mai mult de jumătate din rezidenții acestui oraș.
Cutremurul Tangshan din 1976 a fost un seism, de asemenea, ucigător. A lovit la, 28 iulie 1976, regiunea Tangshan, Hebei din China, la ora 3:42 am. Intensitatea maximă a cutremurului a fost XI (extremă) pe scara Mercalli.
În câteva minute, 85 la sută din clădirile regiunii s-au prăbușit sau au fost făcute inutilizabile, toate serviciile au eșuat, iar majoritatea podurilor de autostrăzi și de cale ferată s-au prăbușit sau au fost grav avariate.
Raportul oficial a informat despre 242.769 de morți și 164.851 de răniți grav doar în Tangshan, dar luând în considerare dispăruți, răniții care au murit ulterior și decesele din Beijing și Tianjin din apropiere, cercetătorii au acceptat că cel puțin 300.000 au murit, ceea ce îl face unul dintre cele mai grave dezastre din China după numărul de morți.
Cât privește seismul de la Alep, istoricul islamic Ibn Taghribirdi aprecia în secolul al XV-lea că numărul de victime ale seismului petrecut în secolul al XII-lea s-ar ridica acolo la 230.000 de morți. Este posibil ca cifra să fie exagerată, dar ea merită tratată cu atenție, când gândim la dimensiunile fenomenului.
Anul 1593: Mihai Viteazul intră în București și urcă pe tronul Țării Românești, după ce a fost acceptat de către Poarta Otomană.
Anul 1673: Hatmanul Jan Sobieski îi învinge pe turci la Hotin.
Anul 1727: George al II-lea și Caroline de Ansbach sunt încoronați ca rege și regină ai Marii Britanii. El a fost ultimul monarh britanic născut în afara Marii Britanii (la Hanovra, în Germania) și a fost renumit pentru numeroasele sale conflicte în familie, atât cu tatăl său, cât și – mai târziu – cu fiul său.
Ca rege, nu a știut să țină sub control politica țării sale, guvernarea fiind ținută de facto în mâinile prim ministrului, sir Robert Walpole.
Anul 1745: Savantul Ewald Jürgen von Kleist și fizicianul Pieter van Musschenbroek, independent unul de altul, au realizat „butelia de Leyda”, primul condensator electric, unul dintre primele dispozitive care permit acumularea sarcinii electrice.
Butelia de Leyda a jucat un rol important în istoria electricității, fiind primul dispozitiv de stocare a sarcinii electrice, utilizat mai târziu în experiențe de laborator și stând la baza condensatorului electric care, la rândul lui, era piesă principală în primele aparate de radio.
Anul 1802: Jacques Garnerin brevetează parașuta. S-a impus spectaculos la 22 octombrie 1797, când a efectuat în premieră mondială o săritură cu parașuta, aruncându-se personal dintr-un balon.
Anul 1811: A devenit funcțional primul vapor acționat cu forța aburului, "Juliana” - construit de americanul John Stevens. A fost lansat cu succes pe ruta marină dintre porturile New York și Hoboken. La acea dată, aburul părea singura forță motoare posibilă (dacă o neglijăm pe cea a avântului) și deci rezervată viitorului.
În Europa, primul vas acționat cu forța aburului a plutit în anul 1854 între porturile germane Hamburg și Ruhrort, peste fluviul Rin.
Anul 1818: Ioan Gheorghe Caragea, voievod al Țării Românești, părăsește domnia. A devenit faimos pentru primul cod de legi din Țara Românească care îi poartă numele („Legiuirea Caragea”), pentru politicile sale fiscale excesive, dar și pentru măsurile eficiente în fața epidemiei de ciumă bubonică, izbucnită în 1813, la un an de la urcarea sa pe tron (Ciuma lui Caragea).
Într-o scrisoare adresată lui Vasile Alecsandri, diplomatul și omul politic Ion Ghica descrie în termeni foarte expresivi și emoționali momentele trăite de români în timpul ciumei.
Anul 1850: La Sydney, sunt puse bazele celei mai vechi universități din Australia. Corpul didactic era format din trei profesori.
Anul 1863: Are loc demisia guvernului Nicolae Kretzulescu. Interesante pentru noi, cei de azi, mi se par numele răsunătoare ale miniștrilor care demisionau: Alexandru Cantacuzino, Ioan Ghica, Nicolae Rosetii-Bălănescu, Barbu Bellu, Nicolae Racovița, Cristian Tell, Alexadru Odobescu, Al. Catargiu. Tot unul și unul!
Anul 1866: Principele Carol I din familia Hohenzollern-Sigmaringen este recunoscut de către Poarta Otomană ca domn al Principatelor Unite.
Anul 1875: Se naşte Ștefan Octavian Iosif, poet român. Parcă n-aș încheia aceste rânduri, fără să amintesc gingașele versuri despre bunică, aflate în cărțile noastre de citire, când eram pe băncile școlii:
„Bunica.
Cu părul nins, cu ochii mici
Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus după fus,
Din zori si până-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la ţară...”.
Anul 1884: Se naște Eleanor Roosevelt, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, soția președintelui Franklin D. Roosevelt, diplomată și activistă pentru drepturile omului.
Anul 1896: Moare Anton Bruckner, compozitor austriac. A fost unul dintre cei mai importanți și inovatori creatori de muzică ai timpului său, iar lucrările sale au exercitat o mare influență asupra istoriei muzicii din deceniile următoare.
Cele mai importante, și probabil cele mai cunoscute, dintre compozițiile sale sunt simfoniile de mare amploare. A îmbogățit muzica religioasă cu lucrări importante, incluzând trei mari mise și un Te Deum. Ca organist, Anton Bruckner era deosebit de admirat pentru improvizațiile sale.
Bruckner a murit la 11 octombrie 1896. A fost înmormântat în Bazilica Mănăstirii Sankt Florian. Sarcofagul său se află sub orga bazilicii și poartă inscripția „Non confundar in aeternum” – un motto ales chiar de el și înscris în deschidere unei partituri.
Anul 1899: În actuala Africa de Sud, a izbucnit al doilea război al burilor, desfășurat în perioada 11 octombrie 1899 - 31 mai 1902, între Imperiul Britanic și burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Transvaal) și Statul Liber Orange. După un război lung și sângeros, burii au fost învinși, iar teritoriile lor au fost absorbite în Imperiul Britanic.
Războiul s-a soldat în pierderi grele, murind aproximativ 75.000 de oameni: 22.000 de soldați britanici, 7.000 de soldați buri, 20.000-28.000 de civili buri (majoritatea fiind femei și copii ținuți în lagăre de concentrare) și 20.000 de africani ("aliați" a burilor).
Ultimele forțe ale burilor s-au predat britanicilor în mai 1902, iar războiul s-a încheiat cu semnarea tratatului de la Vereeniging în aceeași lună. Implementarea tratatului a dus la constituirea Uniunii Africii de Sud, în 1910.
Anul 1911: Se naște Ion Dacian, tenor de prim rang, director al Teatrului de Operetă din București, teatru care astăzi îi poartă numele.
Numele său este însă unul de scenă, cel din naștere fiind Ion Pulcă. Dar Opera din Cluj, unde se angajase imediat ce a absolvit conservatorul (după ce își luase și licența în drept), i-a cerut să și-l schimbe. Întrucât provenea din comuna Dacia (județul Mureș), i s-a sugerat numele Dacian și așa a rămas.
În cariera sa, Ion Dacian a interpretat 57 de roluri, jucând în peste 5.000 de spectacole și luând parte la 120 de concerte cu diverse orchestre filarmonice. A fost un artist de mare popularitate, iubit de public.
Se spune că opereta românească a avut două mari personalități de „june prim”: tenorul Nicolae Leonard în prima jumătate a secolului trecut și tenorul Ion Dacian, la mijlocul și în a doua parte a veacului.
Anul 1914: Principele Ferdinand devine rege al României, în urma decesului unchiului său, regele Carol I.
Noul rege Ferdinand este considerat întregitorul României, prin crearea României Mari. Încoronarea festivă a avut loc la Alba Iulie, alături de regina consortă Maria.
A domnit timp de 13 ani, lăsându-l ca urmaș pe nepotul Mihai (în vârstă de 6 ani), după ce fiul Carol (tatăl lui Mihai) a fost dezmoștenit și înlăturat de la tron, chiar la cererea lui, motivată cu dorința de a-și petrece restul vieții alături de o doamnă, neacceptată de Casa Regală.
Anul 1929: Se năștea Olga Tudorache, actriță română de mare notorietate, prezentă atât pe scenele de teatru, cât și pe pelicula filmelor. Apărea în nenumărate roluri la Teatrul Mic, Teatrul Tineretului, Studioul Casandra și Teatrul Național din București.
Anul 1938: Se naște Dan Pița, regizor și scenarist român
Anul 1939: Președintele american Franklin Delano Roosevelt a primit o scrisoare din partea lui Albert Einstein, cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare.
Anul 1949: Wilhelm Pieck a fost ales primul (și singurul), președinte al Germaniei Răsăritene (RDG).
Anul 1963: Cancelarul german Konrad Adenauer (CDU), la vârsta de 87 de ani, își prezintă în Bonn demisia, adresată președintelui federal Heinrich Lübke (CDU).
Adenauer, care a fost primul cancelar german de după război, a reușit apropierea țării sale de Franța, lichidând o veche dispută istorică și punând, alături de Charles de Gaulle, bazele alianței franco-germane, care a constituit nucleul Uniunii Europene.
El este considerat ca fiind unul dintre „părinții Europei”, alături de Charles de Gaulle, Robert Schuman (ministru de externe al Franței), Alcide De Gasperi (ministru de externe al Italiei) și Jean Monnet (autor al planului de unificare a marilor industrii vest-europene).
Adenauer a contribuit în mod decisiv la racordarea Republicii Federale Germania în sistemul atlantic de securitate. În 1955 s-a făcut remarcat printr-o serie de acțiuni care au dus în final la repatrierea germanilor deportați de URSS în Siberia, la muncă forțată.
Anul 1963: Moare Jean Cocteau, poet, scriitor, pictor, dramaturg și cineast francez.
Anul 1968: NASA lansează Apollo 7, prima misiune cu oameni la bord (astronauții: Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham). Obiectivul principal al misiuni Apollo 7 era „demonstrarea fiabilității Modulului de Comandă/de Serviciu și a echipajului și demonstrarea capabilității de cuplare a Modulului de Comandă/de Serviciu cu alte vehicule aflate pe orbită”.
Timp de aproape 11 zile, Modulul de Comandă a fost supus unei serii de teste. Aproape fără excepție, toate sistemele navei funcționat impecabil.
Anul 1968: Se naște Claudiu Săftoiu, jurnalist român, consilier prezidențial în mandatul președintelui Traian Băsescu, fostul soț al ziaristei, Adriana Săftoiu.
Anul 2006: O aeronavă de mici dimensiuni a lovit o clădire din Manhattan, New York. Reprezentații primăriei din New York au exclus posibilitatea unui atentat terorist.
Anul 2011: Moare Ion Diaconescu, politician român, fost deținut politic.
MEMENTO:
- Ziua Mondială de luptă împotriva durerii
- SUA: Zi Memorială: Generalul Polaski
- Ziua internațională a transportatorului de ziare
- Macedonia de Nord: Ziua Revoluției
Informațiile privind evenimentele istorice sunt preluate din publicațiile enciclopedice și din presă. Comentariile îi aparțin autorului.