Sărbătorile religioase din Calendarul Ortodox au semnificații în religie și în viața oamenilor. Articolul următor îți dezvăluie care sunt cele mai importante sărbători religioase în funcție de lună, ce înseamnă ele și cum te poți pregăti pentru acestea.
Cuprins
Sărbătorile religioase importante din prima jumătate a anului
Prima jumătate a anului include numeroase sărbători religioase foarte importante pentru toți creștinii. Unele dintre acestea au date fixe, fiind în aceeași zi an de an, în timp ce Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, în jurul căreia sunt fixate și alte sărbători, cum ar fi Rusaliile sau Izvorul Tămăduirii, care are loc în prima vineri după Paște.
Regula după care se calculează data Paștelui a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, care a prevăzut ca Paștele ortodox să fie sărbătorit în duminica următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară.
1.1. Sărbători religioase în ianuarie
Luna ianuarie este bogată în sărbători de mare însemnătate pentru români. Iată care sunt cele marcate cu cruce roșie în Calendarul ortodox:
● 1 ianuarie 2022- Sfântul Vasile cel Mare;
● 6 ianuarie 2022- Boboteaza;
● 7 ianuarie 2022- Sfântul Ioan Botezătorul;
● 30 ianuarie 2022- Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.
Februarie - sărbători religioase importante
Luna Făurar are ca principale sărbători religioase:
● 2 februarie - Întâmpinarea Domnului
● 28 februarie - Sf. Ioan Casian și Gherman
Sărbători religioase ortodoxe în martie
Luna Mărțișorului vine și ea cu o serie de evenimente de mare însemnătate religioasă. Tot în această perioadă începe și postul Paștelui, care este unul dintre cele mai mari din întregul an. În martie au loc și Deniile de dinaintea Paștelui.
● 9 martie - Sfinții 40 de Mucenici din sevastia Armeniei (Dezlegare la ulei și vin)
● 25 martie - Buna Vestire
1.4. Sărbători religioase în aprilie
În luna aprilie sunt, de obicei, sărbătorite și Floriile și Paștele, dar aceste date sunt variabile în fiecare an.
● 23 aprilie - Sfântul Gheorghe
Cele mai importante sărbători religioase în mai și iunie
În mai există câteva sărbători religioase importante care, însă, sunt calculate în funcție de data Paștelui. Înălțarea Domnului este una dintre acestea și comemorează Înălțarea la cer a lui Iisus Hristos după 40 de zile de la Înviere. Rusaliile sunt, de asemenea, sărbătorite în a 50-a zi după Paște și pică întotdeauna duminica. Pe lângă acestea, în iunie mai sunt următoarele sărbători :
● 24 iunie - Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele-Drăgaica)
● 29 iunie - Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sărbătorile religioase din a doua jumătate a anului
Începând din luna iulie și până la sfârșitul anului, creștinii ortodocși se bucură de alte sărbători religioase importante. Printre acestea se numără Sfântul Ilie, Sfânta Maria, Sfinții Mihail și Gavril, dar și altele, cu o însemnătate și mai mare, cum ar fi Nașterea Domnului Iisus Hristos.
Sărbători religioase în iulie și august
Pe data de 20 iulie se comemorează Sfântul Ilie, iar 7 zile mai târziu, pe 27 iulie, se sărbătorește Sfântul Mare Mucenic Pantelimon.
La data de 1 august începe postul Maicii Domnului, după care urmează alte câteva sărbători importante:
● 6 august - Schimbarea la față a Domnului
● 7 august - Cuvioasa Teodora
● 15 august - Adormirea Maicii Domnului
● 29 august - Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Sărbători religioase în septembrie și octombrie
În septembrie, pe data de 8 se sărbătorește Nașterea Maicii Domnului, după care, 6 zile mai târziu, pe data de 14, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci. În luna octombrie, calendarul creștin marchează următoarele sărbători importante:
● 1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului
● 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva
● 26 octombrie - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
● 27 octombrie - Cuviosul Dimitrie cel Nou de la București
Cele mai importante sărbători religioase din noiembrie
La data de 8 noiembrie, creștinii sărbătoresc Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. După aceasta, urmează:
● 20 noiembrie - Cuviosul Grigorie Decapolitul
● 1 noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului
● 30 noiembrie - Sfântul Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României
2.4. Sărbători religioase în decembrie
Luna decembrie este una dintre cele mai bogate luni din an pentru creștinii care sărbătoresc viețile și faptele Sfinților:
● 3 decembrie - Cuviosul Gheorghe de la Cernica
● 6 decembrie - Sfântul ierarhi Nicolae, făcătorul de minuni
● 7 decembrie - Sfânta muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș
● 12 decembrie - Sfântul Ierarh Spiridon
● 18 decembrie - Cuviosul Daniil sihastrul
● 24 decembrie - Ajunul Crăciunului
● 25 decembrie - Nașterea Domnului, Crăciunul
● 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului
● 27 decembrie - Sfântul 1 Mucenic și arhidiacon Ștefan
Sărbătorile religioase și semnificațiile lor
Fiecare lună din întreg anul bisericesc are sărbători religioase importante, marcate în calendar cu cruce roșie sau cu cruce neagră, în funcție de semnificația lor. Popoarele au avut dintotdeauna astfel de sărbători, mai ales din nevoia de a lua o pauză de la activitățile de zi cu zi și de a se dedica îndatoririlor tradiționale. Zilele de sărbătoare se deosebesc de cele obișnuite prin faptul că la biserici se oficiază slujbe religioase la care iau parte credincioșii, dar și prin întreruperea lucrului și a ocupațiilor obișnuite, recurgându-se la o zi de repaus și odihnă.
3.1. Ce sunt sărbătorile religioase?
Sărbătorile religioase sunt acele zile importante din calendarul bisericesc care sunt închinate comemorării anumitor fapte sau momente din istoria mântuirii și ai principalelor sfinți.
De-a lungul timpului, sărbătorile religioase au fost împărțite în două grupe:
● Sărbători cu dată fixă, care pică an de an în aceeași dată a lunii;
● Sărbători cu dată variabilă, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în strânsă legătură cu Paștele.
Sărbătorile religioase au diverse semnificații în viețile oamenilor, de la cele lăuntrice, prin preamărirea lui Dumnezeu și a altor sfinți, până la cele spirituale, prin faptul că unele personaje sfinte sau sărbători sunt pentru creștini modele de virtute.
3.2. Semnificații și tradiții ale marilor sărbători religioase din anul bisericesc
Nașterea Domnului sau Crăciunul
Nașterea Domnului mai este numită în popor și Crăciun, fiind sărbătorită încă din vechime cu mare demnitate. Postul Crăciunului este un mijloc de pregătire spirituală pentru a întâmpina așa cum se cuvine sărbătoarea și începe în seara zilei de 14 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Durata acestuia este de 40 de zile.
Crăciunul este sărbătorit pe 25 decembrie prin colinde și prin alte obiceiuri frumoase. Nașterea Domnului este o sărbătoare a bucuriei și a înțelegerii, în care familiile, prietenii, cunoștințele se reunesc într-o atmosferă caldă și primitoare.
Tradițiile din preajma sărbătorilor de iarnă diferă de la o regiune la alta, dar, în general, oamenii se pregătesc prin prepararea de bucate pentru sufletele morților, colindatul cu capra și cu steaua, împodobirea casei în spirit de sărbători și oferirea de cadouri celor dragi.
Tradiția împodobirii Bradului de Crăciun datează din Egiptul antic și Roma, atunci cand se utiliza simbolul brazilor veșnic verzi. Ulterior, Germania este cea care a dat startul pomilor de Crăciun în varianta pe care o știi astăzi. Fiind un copac veșnic verde, bradul simbolizează viața infinită. Acesta este decorat cu globuri, beteală, instalații luminoase, dar și cu dulciuri și o stea în vârf care amintește de călăuzirea magilor către Iisus Hristos.
O altă tradiție îndrăgită în sărbătorirea Crăciunului este colindatul. Astfel, copiii merg din casă în casă, aducând vestirea nașterii lui Iisus prin cântece și poezii. În unele zone, precum Maramureș, și adulții participă la acest obicei, fiind primiți în case cu cozonaci, sarmale colaci și vin. Printre colindele de Crăciun se numără și Steaua, care amintește de momentul din Biblie în care magii au urmat steaua pentru a ajunge la staulul lui Iisus Hristos. Există și regiuni în care crenguța de vâsc este atârnată în case pentru a aduce belșug, fericire și pace în familie.
În tradiția românească, 20 Decembrie este ziua de Ignat, atunci când creștinii se reunesc pentru tăierea porcului. Animalul este așezat cu fața spre răsărit și este stropit cu apă sfințită, iar pe frunte i se crestează o cruce. Urmează apoi prepararea bucatelor tradiționale de Crăciun precum sarmale, piftie, tobă sau caltaboș. În Dobrogea sunt alte mâncăruri specifice care se pregătesc cu această ocazie -printre cele mai cunoscute se numără saramura de crap, peștele la proțap sau știuca umplută.
Paștele sau Învierea Domnului
Paștele sau Sfânta Înviere a Domnului este cea mai mare sărbătoare religioasă a creștinilor. Slujbele organizate sunt solemne, iar credincioșii se îmbracă în haine de sărbătoare, așteptând să se împărtășească la biserică. De la Paște până la înălțare, oamenii nu își mai spun “Bună ziua”, ci “Hristos a înviat”, formula de răspuns fiind “Adevărat a înviat”.
După postul de șapte săptămâni urmează pregătirea bucatelor tradiționale din carne de miel, cozonaci și ouă roșii. Fiecare dintre aceste mâncăruri are o semnificație aparte. Astfel, cozonacul simbolizează dulceața credinței în Învierea lui Iisus Hristos, iar ouăle roșii simbolizează sângele scurs din coasta lui Iisus.
Joia mare din săptămâna de dinaintea Paștelui este și ea o zi importantă, plină de tradiții si obiceiuri frumoase. Începând cu această zi, toată lumea încetează activitățile obișnuite și se pregătește de sărbătoare. Oamenii fac curățenie în casă, pregătesc cozonacii și pasca și vopsesc ouăle. În noaptea de Înviere se oficiază slujbe religioase la biserică și se dă împărtășania.
Obiceiurile și tradițiile de Paște diferă în funcție de regiune, dar cele amintite mai sus reprezintă elemente comune indiferent de zonă.
La 40 de zile după Învierea Domnului este sărbătorită și Înălțarea, care mai este numită în popor și Ispasul. Creștinii înlocuiesc salutul “Hristos a înviat” cu “Hristos s-a înălțat”. De ziua Înălțării, oamenii pregătesc cozonaci și ouă roșii, colive pentru cei morți și se fac pomeni și parastase în amintirea lor. La fel ca Paștele, Înălțarea este o zi de sărbătoare mare, dar și de bucurie.
Alte sărbători religioase importante
Pe lângă aceste două sărbători religioase mari, creștinii cinstesc cu credință și Nașterea Maicii Domnului pe 8 septembrie, numită în popor și Sfânta Maria Mică. Pe data de 15 august se serbează Adormirea Maicii Domnului, numită și Sfânta Maria Mare.
Alte sărbători din calendarul creștin-ortodox sunt Sfântul Ștefan, Ion, Andrei, Dimitrie sau Sfântul Vasile. Fiecare dintre acestea se sărbătorește în felul ei, dar pretutindeni se țin slujbe religioase, se practică rugăciunile și se întrerupe munca fizică.
Așadar, în fiecare lună există cel puțin o sărbătoare religioasă marcată prin numeroase tradiții și obiceiuri pe care oamenii le urmează cu strictețe.