După o lungă perioadă de stat în casă, mulți visau la momentul în care vor putea pleca în vacanță. În contextul pandemiei, din dorința de siguranță și distanțare socială, mii de români au ales excursiile montane, în locul unei călătorii în străinătate.
În ciuda celebrelor cozi de pe Valea Prahovei, turiștii preferă excursiile pe Platoul Bucegi, astfel încât Salvamontul prahovean este foarte solicitat, fie că vorbim despre o simplă abatere de la traseu sau despre întâlnirile turiștilor cu animale sălbatice, mai ales cu urșii.
Am stat de vorbă cu salvatorul montan George Cotinghiu, de la Salvamont Prahova, zona Bușteni, dar și cu ghidul montan Andrei Badea, de la Back to Nature, pentru mai multe detalii legate de intervențiile de salvare din ultima perioadă, dar și despre turismul montan în pandemie și măsurile speciale de protecție.
„În luna august, numărul turiștilor a crescut comparativ cu anul trecut, cam 3.000 - 4.000 de turiști pe zi în Platoul Bucegi. De exemplu, aseară am avut o misiune cu 8 copii echipați neadecvat, pe care i-am coborât din Valea Jepilor.
Cât despre condițiile speciale, la noi la baza de salvare s-a redus intrarea, am dotat refugiul cu o serie de combinezoane de protecție pentru salvamontiștii care pleacă în misiune de salvare, măști de protecție, mănuși, dezinfectanți.
Pentru intervenție sunt trimiși doar doi oameni, dar depinde de dificultatea traseului. Turiștilor le este măsurată temperatura, iar dacă au temperatură ridicată, sunt luate măsuri speciale.
În cazul în care trebuie să le acordăm primul ajutor, nu se mai face respirație gură la gură, ci se folosește un balon sau tub de oxigen”, a declarat George Cotinghiu, reprezentant al Salvamont Prahova din zona Bușteni, pentru spotmedia.ro.
”Numărul celor care au practicat activități montane în această vară a crescut și, prin urmare, a crescut și numărul accidentelor. Situațiile particulare care au apărut în acest an - de exemplu, celebrul troller muzical din munții Făgărașului - se datorează, în opinia mea, diversității mari a turiștilor care au ajuns în această vară pe munte.
Ca în aproape toate situațiile care necesită îmbunătățiri în turismul montan românesc, consider că singura soluție de durată este educația”, ne-a spus și ghidul montan Andrei Badea.
95% nu sunt pregătiți. Unii urcă pe munte în papuci
„La noi, problema este inconștiența”, ne-a spus salvamontistul. ”Foarte mulți oameni, mai exact 95%, se aventurează echipați neadecvat, nu se opresc la Salvamont pentru a întreba și folosesc GPS, astfel încât se abat de la drum și într-un final au nevoie de ajutor”, spune reprezentantul Salvamont.
„Am întâlnit ieri doi oameni, erau în papuci, care voiau să ajungă la Cruce și pe GPS mergeau spre Omu. În alte țări, de exemplu în Austria, nu te lasă să intri în telecabină sau telegondolă îmbrăcat neadecvat”, a completat George Cotinghiu.
În ultima lună, salvamontiștii au avut aproximativ 40 de intervenții, cea mai grea fiind cazul unei alpiniste căzute de la 30 de metri în Colțul Mălinului, care a suferit fracturi multiple, acțiune ce a durat 11 ore.
De asemenea, trupul unui turist dispărut pe 27 iulie in Bucegi a fost recuperat cu mare greutate, abia la începutul lunii septembrie.
Întâlnirile cu urșii sunt mai dese, din cauza numarului mare de turiști
O altă problemă a turiștilor este momentul în care întâlnesc animale sălbatice, în special urși, astfel încât salvamontistul ne recomandă ce ar trebui să aibă un turist în rucsac.
„Noi suntem prezenți în habitatul urșilor. Până la urmă, ție ti-ar conveni să-ți intre cineva străin în casă? E habitatul lor, dar în cazul în care te întâlnești cu un urs e bine să ai la tine un clopoțel, un fluier, cu care poți face gălăgie”, precizează George Cotinghiu.
Câteva sfaturi practice pentru a evita întâlnirile cu animalele sălbatice am primit și de la Andrei Badea, ghid montan.
”Educația și informarea corectă te scapă de bătăi de cap: ca orice animal sălbatic, ursul nu dorește să aibă de-a face cu omul și nu este atras decât de mâncarea acestuia.
Evitarea dormitului cu mâncare în cort și făcutul de zgomot în pădure sunt doar câteva lucruri de bun-simț pe care le poți face pentru a evita o întâlnire nedorită.
Acest lucru trebuie înțeles și de autoritățile din localitățile de la poalele muntelui, unde este imperios necesar ca deșeurile să fie depozitate în pubele securizate împotriva urșilor și sancțiunile legate de depozitarea gunoiului la întâmplare să fie înăsprite și, bineînțeles, aplicate.
Odată educați oamenii, am credința că problema întâlnirilor neplăcute cu urșii se va rezolva în câteva generații de... blănoși”, spune ghidul montan.
Românii au redescoperit Carpații în pandemie
”Restricțiile legate de dimensiunea maximă a grupurilor nu mi-au afectat activitatea, desfășurându-mi activitatea în mod normal”, ne-a declarat Andrei Badea, care organizează ture ghidate în munți.
”Turele pe care le organizez în mod curent sunt destinate grupurilor mici, singura manieră în care poți asigura un nivel ridicat de siguranță pentru turiști în teren montan.
În ceea ce privește cererea turiștilor, am observat un interes crescut pentru turismul montan autohton; o explicație poate fi faptul că, datorită pandemiei, deplasările externe, inclusiv cele în scop de turism montan, au fost limitate, mulți români (re)descoperind Carpații de acasă”, spune ghidul montan.
Salvatorii își fac misiunea în condiții grele, fără sprijinul autorităților locale
Deși Salvamontul este prompt de fiecare dată când apare o nouă misiune de salvare, Consiliul local nu este la fel de prompt față de Salvamont, iar salvatorii montani ajung în situații cel puțin delicate, în lipsa finanțărilor, cel puțin în Bușteni.
„Colegii mei au ajuns să fie echipați de preoții de la Mănăstirea Caraiman, să le cumpere bocanci și costume. Primăria Bușteni nu ne-a dat nimic, lucrăm cu aceleași corzi de 8 ani, nu avem mașină de intervenție pe munte.
Ar fi bine să se implementeze și la noi așa-numita taxă de salvamont, care să se impună pentru turiștii cazați în Bușteni”, spune George Cotinghiu pentru spotmedia.ro.
Acestea fiind spuse, salvamontiștii sunt pregătiți în orice moment de o nouă misiune de salvare, dar pentru ei e cineva pregătit?
Articol de Luiza Enache, studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București
Citește și:
