Refugiații romi din Ucraina sunt discriminați în România, Moldova și Cehia: „Această închisoare este casa ta acum”

Refugiații romi din Ucraina sunt discriminați în România, Moldova și Cehia: „Această închisoare este casa ta acum”

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a stârnit un val uriaș de solidaritate în toată Europa, iar guvernele și cetățenii s-au grăbit să ofere ajutor celor care fug de conflict. ONU crede că peste 6,3 milioane de ucraineni au plecat din țara lor.

citizen

Totuși, a ieșit la iveală și un adevăr urât: în multe locuri, romii din Ucraina pur și simplu nu sunt bineveniți. CNN a vizitat mai multe adăposturi și a vorbit cu refugiați, asistenți sociali și activiști din Cehia, România și Moldova. În toate cele trei țări, problemele cu care se confruntă refugiații romi sunt similare.

Refugiații romi din Ucraina sunt acuzați, de obicei, că nu sunt ucraineni și sunt cazați în locuri de slabă calitate. Potrivit mai multor ONG-uri, multora li se oferă informații false cu privire la drepturile lor.

În Cehia, romii din Ucraina dorm în gară

citizen

Luiza Baloh, o femeie de etnie romă, și-a părăsit locuința din Dnipro, centrul Ucrainei, în luna martie. A fugit de zgomotul constant al exploziilor și împreună cu cei cinci copii ai săi a venit în Cehia, sperând să găsească un refugiu.

În schimb, s-au trezit în spatele unui gard de sârmă ghimpată, într-un centru special pentru imigranți romi, care era, spune ea, murdar și plin de străini. Unii erau chiar agresivi.

La acest centru au fost duse și alte familii de romi, în timp ce alți zeci de mii de refugiați ucraineni au găsit locuri de cazare în case private și cămine din Cehia.

citizen

„A fost ca o închisoare. A fost rău. Mi-a fost teamă acolo, erau atât de mulți oameni, mulți oameni înfricoșători", a spus ea pentru CNN.

Apoi, Luiza Baloh a decis să plece din centru împreună cu copiii ei, cu vârste cuprinse între nouă luni și 11 ani. Au stat în gara principală din Praga, alături de alte sute de oameni, în mare parte refugiați romi. Autoritățile i-au spus că nu mai este eligibilă pentru ajutor, deoarece a „respins” cazarea care i s-a oferit.

Povestea ei este una des întâlnită, potrivit ONG-urilor și activiștilor. „Refugiații romi sunt plasați automat în spații de cazare improprii. Este foarte trist și nu mă tem să spun că ceea ce se întâmplă echivalează cu rasismul”, spune Patrik Priesol, șeful unui ONG ceh axat pe drepturile romilor.

„Unii dintre acești oameni se află într-o situație post-traumatică și li se oferă un loc de cazare într-un centru de detenție, care este transformat temporar într-un centru de cazare și li se spune această închisoare este casa ta acum", a subliniat el.

Cehia a primit peste 400.000 de refugiați din Ucraina de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia de la sfârșitul lunii februarie.

Într-o declarație trimisă prin e-mail CNN, poliția cehă a declarat că toți ucrainenii sunt tratați la fel. „Nu luăm în considerare etnia solicitanților de azil, ci doar cetățenia lor”, a declarat un purtător de cuvânt al Poliției.

În România li s-a spus: Nu eşti ucrainean, ești rom!

Nicu Dumitru, militant pentru drepturile romilor din România, a declarat pentru CNN că această criză a refugiaților a scos la lumină ostilitățile cu care încă se confruntă romii în Europa.

„Să discriminezi persoanele de culoare sau homosexualii devine din ce în ce mai puțin acceptabil în Europa sau cel puțin oamenii se abțin să facă acest lucru în public. Nu este cazul romilor, care probabil sunt ultimul grup de oameni care încă mai poate fi discriminat în Europa”, a declarat el pentru CNN.

Comunitățile de romi s-au confruntat cu persecuția și discriminarea în Europa de când au venit pentru prima dată pe continent din India cu sute de ani în urmă și au fost persecutate în timpul Holocaustului. Aproximativ 90% dintre romi trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Omului.

Nicu Dumitru lucrează pentru Aresel, o inițiativă de educație civică a romilor, care și-a îndreptat atenția către refugiații din Ucraina, după ce i-au fost semnalate mai multe cazuri de discriminare.

El a spus că, în aprilie, mai mulți refugiați romi s-au plâns că li s-au refuzat mesele umanitare la un punct de ajutor din București. „Au fost dați afară pentru că erau 'prea mulți' și 'prea gălăgioși' și oamenii spuneau: 'Nu ești ucrainean, ești rom, pleacă'”, a relatat Dumitru.

ADRA, grupul care a organizat aceste mese umanitare, a declarat pentru CNN că incidentul, care a fost surprins de camerele de filmat, a fost „scos din context și dus la ideea discriminării și intoleranței împotriva romilor”.

ADRA a precizat că grupul de romi a fost respins, deoarece era alcătuit în mare parte din bărbați și se afla într-o zonă rezervată mamelor și copiilor.

Totodată, Centrul Municipal de Coordonare a Situațiilor de Urgență din București a declarat pentru CNN că oferă ajutor umanitar „fără discriminare” și a adăugat că „nu a primit niciun raport de discriminare în ceea ce privește furnizarea ajutorului”.

Discriminare și în Moldova

În partea cealaltă a graniței, în Republica Moldova, jurnalista de etnie romă Elena Sîrbu a spus că și ea a fost îngrozită când a văzut ce se întâmplă într-unul dintre centrele pentru refugiați din Chișinău.

Sîrbu a spus că inițial a fost rugată de autorități să ajute la gestionarea situației, dar a sfârșit prin a deveni un avocat al refugiaților romi după ce a fost martora discriminării.

„Când am văzut ignoranța și atitudinea… acești oameni au fugit de război, au venit aici, era frig afară, unii dintre copii nu aveau încălțăminte de iarnă și au cerut o ceașcă de ceai sau scutece, iar autoritățile le-au spus să plece, acuzându-i că nu sunt refugiați și spunând 'vrem oameni normali'. Și asta se întâmpla în fața mea”, a declarat ea pentru CNN.

Centrul de management al crizelor (CUGC) al Guvernului Republicii Moldova a declarat că adăposturile trebuie să „respecte principiul nediscriminării în toate etapele furnizării serviciilor și să promoveze și să respecte drepturile omului, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, etnie”.

CUGC spune că „se consultă în mod constant cu refugiații romi cu privire la nevoile lor specifice și impune măsuri pentru combaterea atitudinilor discriminatorii față de refugiați”.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇