După ce a notificat marile lanțuri comerciale să scoată de la raft până la 1 noiembrie produsele cu etichete Nutri-Score semafor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului s-a răzgândit și a prelungit „ultimatumul” până la 1 mai 2023.
„La acest moment termenul de comercializare la care s-a ajuns prin acord este acela de 1 mai anul viitor, deci practic în acel moment produsele locale ar trebui să poată să fie comercializate până la acea dată și după această dată, în cazul în care se va ajunge la un acord la nivelul Uniunii Europene, ceea ce noi credem că se va întâmpla. Practic, noua reglementare va prelua acest subiect al etichetării nutriționale”, a declarat, pentru Europa FM, George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
Etichetele cu marcaje colorate, de la verde închis la roșu, îi informează pe consumatori cât de sănătos este un produs. Verdele indică cel mai sănătos produs (e întâlnit de exemplu la cereale integrale sau legume proaspete), iar roșu îi alertează pe consumatori că produsul are valori calorice ridicate și nu e indicat să fie des consumat. Magazinele încă aveau în stocuri sute de mii de produse cu o astfel de etichetă.
Etichetarea Nutri-Score a apărut în Europa în urmă cu un an, la cererea Organizației Internaționale de Cercetare a Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.
La nivelul instituțiilor europene încă nu s-a luat o decizie unitară, dar mai multe state au adoptat eticheta Nutri-Score voluntar, printre care Franța, Belgia, Spania, Luxemburg sau Germania. În România, au fost anumiți producători care au adoptat modelul de etichetare, ceea ce a însemnat costuri considerabile, având în vedere că produsele trebuiau analizate în laborator pentru a fi stabilită valoarea nutrițională.
Însă în august și septembrie producătorii români au început să primească notificări de la marile lanțuri că trebuie să schimbe eticheta, pentru că cea semafor nu mai e acceptată de ANPC.
Românii și slănina
Întrebat de ce nu e de acord ANPC cu această etichetă, șeful instituției, Horia Constantinescu, a spus că se riscă astfel să fie dat peste cap metabolismul românilor care mănâncă slănină.
„Cei din nordul țării noastre consumă cu predilecție – și face parte din meniul lor de mii de ani – slănina. Slănina are la acest moment, conform Nutri-Score, cel puțin litera D, dacă nu dublu D sau te miri ce altă notare, dar cetățenii din zona respectivă au nevoie de un aport mai mare caloric, deci cu siguranță este greu să le dăm peste cap metabolismul.
Or, neavând o etichetare rațională, neavând o etichetare decât în general. Da, în general este mai bine să mâncăm cu toții salată și pește fiert, dar asta nu înseamnă că toți cetățenii europeni trebuie să fie influențați și să ia o decizie de tranzacționare în condițiile în care aceasta nu reprezintă o variantă oficială agreată la nivelul întregii comunități europene”, spunea la jumătatea lui octombrie, pentru sursa citată, președintele ANPC.
Întrebat de ce nu permite fiecărui consumator în parte să-și ia propriile decizii alimentare, Constantinescu s-a îndoit că aceștia au informațiile necesare să o facă.
„Consumatorul mediu informat este cel care nu are bagajul de cunoștințe necesar pentru a lua orice decizie de tranzacționare așa cum este ea indicată sau cum este sfătuit să o facă prin ambalarea produselor”, a considerat șeful ANPC.
Dezbateri aprinse la nivelul UE
Acum instituția a decis totuși să aștepte reglementarea la nivel european, existând posibilitatea ca termenul să fie prelungit și după 1 mai 2023.
Europarlamentarul Dacian Cioloș, fost comisar pentru Agricultură, spune că dezbaterea este aprinsă pe acest subiect.
„La nivel european, în momentul de față avem un cadru legislativ care se numește Food Information Consumer, deci informarea consumatorilor privind calitatea alimentelor și care urmează să fie adus la zi. Comisia Europeană, din câte știu, pregătește acum un studiu de impact și pregătește să publice studiul de impact în lunile următoare iar undeva anul viitor să vină cu o propunere legislativă de ameliorare a acestui cadru legislativ privind informarea consumatorilor din perspectiva alimentară.
Pe acest subiect privind Nutri-Score-ul e o dispută destul de violentă la nivel european pentru că sunt opinii pro și contra vizavi de această modalitate de informare a consumatorului. E clar că e nevoie de o mai bună informare pe etichetă în ceea ce privește calitatea alimentelor din punct de vedere nutrițional, însă, din ce am înțeles, Comisia Europeană a informat că, chiar dacă va veni cu o propunere legislativă, aceasta nu va prelua automat sistemul actual de Nutri-Score cu aceste litere pentru că îl consideră prea simplist și reductor din mai multe puncte de vedere”, a explicat, miercuri, Cioloș.