În vreme ce Primăria Capitalei încearcă să stârpescă țânțarii care i-au adus deja pe oameni la disperare, unele administrații din jurul orașului nici măcar nu s-au apucat de treabă.
Avem mai mulți țânțari în București, comparativ cu verile trecute, în primul rând din cauză că, în acest an, stârpirea lor a început cu foarte mare întârziere.
În mod normal, Compania Municipală Eco Igienizare SA trebuia să stropească încă din martie împotriva insectelor.
Dar n-a făcut-o, din mai multe motive. Pe de o parte, Consiliul General a aprobat cu foarte mare întârziere – abia la începutul luii mai – Planul Unitar de Acțiune (PUA) în baza căruia se fac tratamentele de dezisecție, dezinfecție și deratizare.
În plus, din cauză că avea conturile blocate, Primăria Capitalei nu avea cum să plătească, în cursul primăverii, stârpirea țânțarilor.
În plus, CM Eco Igienizare – unica firmă cu care PMB poate lucra pentru dezinsecție, dezinfecție și deratizare (în baza delegării de servicii publice) – e în insolvență și a fost la un pas de colaps.
În cele din urmă, însă, aplicarea de tratamente împotriva țânțarilor a început în iunie. Iar până la jumătatea lui octombrie ar urma să se stropească de 14 ori, în întreg Bucureștiul.
Administratorul special al Eco Igienizare, Bogdan Pascu, ne-a spus că tratamentele împotriva țânțarilor se aplică cu următoarea frecvență: 2 în luna iunie, 3 în iulie, 3 în august, 3 în septembrie și 2 în octombrie.
Momentan, e în curs al 5-lea tratament.
În paralel se desfășoară a doua larvicidare, adică distrugerea larvelor de țânțari de pe marginea lacurilor din oraș.
Bogdan Pascu a precizat, însă, pentru Spotmedia.ro, că în mai multe localități din vecinătatea Bucureștiului nu se aplică tratamente împotriva țânțarilor. Iar insectele respective – după ce se înmulțesc în voie – migrează și în București.
Informația a fost negată de CJ Ilfov, care a detaliat câte tratamente și în ce perioadă s-au făcut în acest an și a anunțat că îl va da în judecată pe Bogdan Pascu pentru defăimare și prejudiciu de imagine - vezi la finalul articolului dreptul la replică remis de CJ Ilfov.
Pentru mai multe detalii, Spotmedia.ro a solicitat informații de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deratizare, Dezinsecție Dezinfecție Bucreștei (ADIDDDB).
Din această asocieție fac parte, pe lângă București, comunele Chiajna și Snagov.
ADIDDDB ne-a comunicat că, până la acest moment, Chiajna și Snagov nici măcar nu și-au aprobat planurile de tratamente împotriva insectelor și șobolanilor.
Iar în aceste condiții, deși are capacitatea să intervină, potrivit legii, CM Eco Igienizare nu poate aplica tratamentele împotriva țânțarilor, în lipsa planului.
Administratorul special al CM Eco Igienzare, Bogdan Pascu, a declarat pentru Spotmedia.ro că a inițiat o discuție și cu CJ Ilfov privind dezinsecția.
”Dumnealor sunt cei care ar putea să aducă la masă primăriile din județ. Ceea ce ne dorim este să ne coordonăm.
Nu ne-am propus să aplice CM Eco Igienizare tratamente în toate localitățile din Ilfov. Ci doar ca și administrațiile respective să înceapă tratamentele, ca să fie și ale noastre mai eficiente, în București”, a mai spus Bogdan Pascu.
Până la acest moment, reprezentanții primăriilor din Ilfov nu s-au întâlnit pentru a discuta despre problema țânțarilor. Așa că ar fi foarte greu de spus cine și cât a stropit pentru a stârpi insectele.
Dacă avem mai puțini țânțari, de ce abia mai putem ieși din casă?
ADIDDB a transmis, la solicitarea Spotmedia.ro, că din datele sale, în București, sunt din ce în ce mai puțini țânțari. Și că până acum nu s-a constatat că insectele i-au îmbolnăvit pe bucureșteni.
”În prezent, în Capitală s-a finalizat al patrulea tratament pentru combaterea țânțarilor adulți, precum și un tratament complet de larvicidare a malurilor de lac.
Activitatea de combatare a acestor vectori este periodic verificată de către ADIDDDB, la nivelul Bucureștiului existând puncte de monitorizare a prezenței țânțarilor.
Din raportările pe care le deținem, cât și din comunicările cu Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București (DSMB), cu Institutul Cantacuzino, cu Institutul Național de Sănătate Publică și cu Garda de Mediu, tratamentele efectuate au avut un randament ridicat, prezența țânțarilor adulți fiind în scădere, nicidecum în creștere.
Nu există, până la acest moment, raportări privind prezența virusului West Nile în București.
Nu există, conform raportărilor zilnice ale dispeceratului CMEIB, cel al PMB sau din sesizările primite direct de ADIDDDB, o creștere a reclamațiilor privind prezența țânțarilor, ci dimpotrivă, o scădere a numărului reclamațiilor față de începutul lunii iunie 2021”, se arată într-un răspuns formulat de ADIDDDB la solicitarea Spotmedia.ro.
Cu alte cuvinte, deși bucureștenii din mai multe zone ale orașului reclamă că abia mai pot să se odihnească pe o bancă sau să iasă la o plimbare în parc, după lăsarea întunericului, statistic stăm bine, iar ADIDDDB susține că numărul insectelor e în scădere.
Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile.
Drept la replică al Consiliului Județean Ilfov
În cursul zilei de joi, 22 iulie, CJ Ilfov a transmis redacției Spotmedia.ro un drept la replică, în care susține că a aplicat tratamente împotriva țânțarilor pe suprafața județului. Și că informațiile prezentate de CM Eco Igienizare nu sunt corecte.
Redăm mai jos integral dreptul la replică:
„Consiliul Judeţean Ilfov, prin Serviciul Judeţean de Dezinsecţie şi Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEMI), a demarat acţiunile de combatere a ţânţarilor, conform planului de acţiune prevăzut pentru anul 2021, în luna aprilie, cu aproximativ două luni înainte ca tratamentele să fie aplicate şi în Capitală.
Referitor la afirmaţia complet eronată a administratorului special al CM Eco Igienizare din cadrul PMB, Bogdan Pascu, ,,în mai multe localități din vecinătatea Bucureștiului nu se aplică tratamente împotriva țânțarilor, iar insectele respective – după ce se înmulțesc în voie – migrează și în București”, menţionăm că, până în prezent, s-au făcut trei acţiuni de dezinsecţie terestră şi una de larvicidare, din avion, iar acum este în desfăşurare cea de-a patra acţiune terestră, pe raza întregului judeţ Ilfov.
Potrivit calendarului, Serviciul Judeţean de Dezinsecţie şi Ecologizare Mediu Ilfov are programate încă două acţiuni terestre în luna august şi alta în septembrie. Suplimentar, există acţiuni de dezinsecţie la nivel local, în mai multe localităţi ilfovene, în baza contractelor semnate de consiliile locale.
O altă declaraţie neadevărată a administratorului special al CM Eco Igienizare, Bogdan Pascu, prezentată în cadrul articolului menţionat, este aceea că ,,a inițiat o discuție și cu CJ Ilfov privind dezinsecția”.
Nu a fost primită nicio solicitare din partea CM Eco Igienizare pentru o discuţie pe această temă, nici la Consiliul Judeţean Ilfov, nici la Serviciul Judeţean de Dezinsecţie şi Ecologizare Mediu Ilfov.
De asemenea, privind afirmaţia ,,Până la acest moment, reprezentanții primăriilor din Ilfov nu s-au întâlnit pentru a discuta despre problema țânțarilor. Așa că ar fi foarte greu de spus cine și cât a stropit
pentru a stârpi insectele.”, transmitem că aceste informaţii privind acţiunile efectuate de SJDEMI la nivelul întregului judeţ şi planificate pentru anul în curs puteau fi obţinute de la instituţia aflată în subordinea Consiliului Judeţean Ilfov, dacă ele ar fi fost solicitate.
Subliniem că acţiunile consiliilor locale la care se face trimitere în textul menţionat, acolo unde există, sunt suplimentare acţiunilor CJ
Ilfov.
Consiliul Judeţean Ilfov le transmite atât locuitorilor din judeţul Ilfov, cât şi celor din Bucureşti, că acţiunile de combatere a ţânţarilor de pe raza judeţului se fac potrivit calendarului, cu mare responsabilitate.
Consiliul Judeţean Ilfov respinge categoric afirmaţia potrivit căreia ţânţarii care le creează neplăceri locuitorilor din Capitală ar proveni din judeţul Ilfov, ca urmare a lipsei acţiunilor de combatere, precum și celelalte informații din articol care sunt complet neadevărate.
Drept urmare, Consiliul Județean Ilfov va acționa în instanță administratorul special al CM Eco Igienizare, Bogdan Pascu, cel care se face responsabil de apariția acestor informații în spațiul public, informații pe care le considerăm defăimătoare și care aduc un prejudiciu de imagine instituției”.
Citește și:
