Aproape 670 de blocuri din mai multe zone ale Capitalei au rămas fără apă caldă din cauza unor avarii la conducte groase din rețeaua primară de distribuție a agentului.
Avaria cu efectele cele mai mari a survenit la conductă groasă de termoficare, în zona Splaiului Independenței.
Această avarie a lăsat fără apă caldă peste 460 de blocuri, dar și Spitalul Militar Central (care, potrivit legii, în mod normal, ar trebui să aibă și centrală termică proprie cu care să își furnizeze apa caldă - n.red.).
Potrivit estimărilor de pe site-ul Termoenergetica SA, remedierea avariei ar urma să se facă până diseară, la ora 23:30.
De multe ori, însă, momentul în care se finalizează reparațiile la rețeaua de conducte întârzie, în condițiile în care uneori echipele de muncitori găsesc, în subteran, și alte porțiuni de conductă care trebuie peticite sau înlocuite, astfel încât respectiva porțiunea de rețea să nu cedeze după ce este reumplută cu apă fierbinte.
Oricum, de la data finalizării reparației și până când apa de la robinet va fi din nou suficient de caldă trec ore sau chiar zile bune, din cauză că rețeaua - mamut are nevoie de timp pentru a-și relua funcționarea la parametri optimi.
Alte circa 131 de blocuri din Sectorul 1 au apă caldă sub parametri (adică abia dezmorțită sau chiar rece - n.red.)
Pe lângă această avarie, mai este una la o conductă din zona Șoselei Mihai Bravu, care a lăsat 54 de blocuri fără apă caldă. Aceasta ar urma să fie remediată până luni, 24 aprilie, la ora 10:00, potrivit estimărilor Termoenergetica SA.
O altă avarie din Șoseaua Pantelimon a lăsat 22 de blocuri fără apă caldă. Termoenergetica SA estimează că va finaliza repararea acestei avarii în noaptea de miercuri (26 aprilie) spre joi.
În perioada imediat următoare e posibil să mai apară avarii. E un fenomen care ține, în principal, de vreme. Pe de o parte, tocmai a avut loc oprirea încălzirii. Și - din cauză că este fragil - sistemul de termoficare suportă greu manevrele mari. În unele locuri, conductele pocnesc în timpul manevrelor.
În plus, tocmai pentru că este mai cald, echipele Termoenergetica SA intervin în mai multe zone în care conductele sunt sparte mai demult, dar unde au amânat reparațiile care să nu întrerupă furnizarea de agent termic în perioadele reci.
...
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.