Peste 60% dintre români se autoevaluează negativ din punctul de vedere al valorii personale pentru societate şi 8 din 10 spun că s-au simţit discriminaţi cel puţin o dată în viaţă.
Mai mult, 86% simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puţin o dată în viaţă, inclusiv din cauza statutului lor social.
Acestea sunt concluziile unei cercetări cantitative şi calitative realizate de Novel Research şi Izibiz la comanda Provident Financial România.
Obiectivul acestei cercetări a fost de a extrage din tabloul general al populaţiei României o imagine clară a categoriilor vulnerabile şi invizibile din societatea românească, a problemelor pe care le au, dar şi a posibilelor soluţii.
Studiul, care a analizat în profunzime şase grupuri vulnerabile, a mai relevat că frecvenţa discriminării percepute este de două ori mai mare la persoanele din grupurile invizibile.
În acelaşi timp, 57% din populaţia activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare.
Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum şi doar jumătate dintre respondenţi se aşteaptă să trăiască până la această vârstă, aşa că merită să pună bani deoparte pentru pensie.
Cele şase grupuri invizibile analizate au fost:
- fermierii de subzistenţă,
- micii antreprenori,
- familiile monoparentale,
- muncitorii la negru,
- şomerii cu vârsta între 55 şi 64 de ani
- pensionarii în risc de sărăcie şi excluziune socială.
Potrivit datelor obţinute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puţin unul dintre aceste grupuri şi includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuţii cumulate la bugetul naţional de aproximativ 4 miliarde de lei lunar.
Cine sunt adulţii din categoriile sociale vulnerabile?
1.Fermierii de subzistenţă. În prezent, în România, sunt peste 548.000 de ferme de subzistenţă, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei.
În ciuda faptului că fermierii de subzistenţă sunt percepuţi pozitiv de către societate şi că produsele lor sunt considerate mai bune şi mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale.
Cercetarea a relevat că, pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competenţe de management şi de înţelegere a legislaţiei, alături de resursele necesare pentru a creşte gradul de asociere şi pentru a accesa pieţe cu un flux de desfacere constant.
2.Micii antreprenori. 36% dintre români spun că au folosit cel puţin o dată servicii livrate de antreprenorii din zona de gig economy.
84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori, procent care creşte la 91% în rândul tinerilor.
În egală măsură, antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, însă se simt printre cei mai discriminaţi dintre toate segmentele sociale analizate, alături de muncitorii la negru.
3. În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinţii singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresaţi că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în acelaşi timp, au nevoie să fie integraţi pe piaţa muncii cu normă întreagă pentru a face faţă cheltuielilor.
Astfel, principala problemă identificată la această categorie este lipsa instituţiilor care pot asigura supravegherea copiilor în condiţii accesibile sau incompatibilitatea dintre programul acestora şi programul obişnuit de muncă.
4. La nivel declarativ, 19% dintre respondenţi cunosc pe cineva care lucrează la negru şi, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată.
La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulţi trăiesc de pe o zi pe alta şi au dificultăţi în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung.
Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaţilor, al tinerilor, în Bucureşti şi în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar şi al familiilor monoparentale.
Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistenţă, înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).
5. Peste 78.000 de români care au între 55 şi 64 de ani sunt şomeri şi jumătate dintre ei nu ştiu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deşi sunt aproape de vârsta de pensionare.
În plus, 44% dintre cei din acest segment de vârstă preferă să aibă un stil de viaţă mai bun astăzi decât să economisească pentru pensie.
Şomerii din această categorie au cea mai mare dificultate în a-şi găsi un loc de muncă şi au cel mai mic nivel de înţelegere asupra modului de funcţionare a sistemului de pensii.
O mare parte a categoriei şomerilor de peste 55 de ani duce lipsa unor competenţe relevante pentru piaţa actuală a muncii, precum competenţele digitale şi cele de navigare prin procesul de angajare şi de gestionare a relaţiei cu angajatorul. În lipsa unui partener de mediere a procesului, pot ieşi cu greu din categorie, relevă concluziile cercetării.
6. Dintre cei peste 5 milioane de pensionari, 1,46 de milioane au un venit lunar de 1.122 de lei şi sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială.
Încrederea în sistemul de pensii
56% dintre români au încredere puţină şi foarte puţină în faptul că sistemul de pensii de stat le va asigura un trai decent.
Mai mult, gândindu-se la capacitatea lor de a-şi asigura un trai decent la pensie, mai bine de 4 din 10 români au puţină şi foarte puţină încredere că vor reuşi.
Dincolo de lipsa de bani, pensionarii în risc de sărăcie şi excluziune socială simt amplificat şi alte probleme care vin odată cu vârsta pensionării:
- lipsa de resurse economice şi materiale suficiente;
- lipsa de respect şi de susţinere din partea celorlalţi;
- lipsa de oportunităţi de socializare şi de petrecere a timpului liber;
- accesul la servicii de îngrijire.
Studiul a fost realizat în perioada aprilie - septembrie 2022 printr-o metodologie riguroasă, care a presupus trei etape:
- etapa de desk research, pentru configurarea grupurilor ţintă, prin aplicarea unui chestionar online pe 800 de respondenţi prin care au fost evaluate gradul de influenţă faţă de puterea politică şi gradul de favorabilitate de care se bucură în faţa societăţii;
- cercetarea calitativă - 24 de interviuri în profunzime cu persoane din fiecare grup ţintă şi ONG-uri implicate în acţiuni dedicate grupurilor ţină;
- cercetarea cantitativă a presupus 1.000 de interviuri faţă în faţă, eşantion reprezentantiv la nivel naţional.