Pandemia de COVID-19, care a dus la decesul a peste 3,3 milioane de persoane, la zeci de milioane de infectări cu noul coronavirus şi a afectat economia mondială, ”putea fi evitată”, susţine o echipă de experţi independenţi mandataţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Într-un raport publicat miercuri, aceştia denunţă un ”veritabil Cernobîl al secolului al XXI-lea” şi solicită urgent reforme ample ale sistemelor de alertă şi prevenire.
OMS ar fi trebuit să declare epidemia cu noul coronavirus declanşată în China o urgenţă internaţională mai devreme de 30 ianaurie 2020, întrucât luna care a urmat a fost ''pierdută'', iar ţările nu au reuşit să ia măsuri ferme pentru a stopa transmiterea virusului, precizează raportul experţilor, potrivit Reuters.
''Situaţia în care ne aflăm astăzi putea fi evitată'', a declarat unul dintre copreşedinţii acestui panel, Ellen Johnson Sirleaf, fostă preşedintă a Liberiei.
Deşi conţine critici aspre, raportul nu pune responsabilitatea asupra unui singur vinovat, spre deosebire de fostul preşedinte american Donald Trump, potrivit căruia China şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe care a catalogat-o drept marioneta Beijingului, erau singurii responsabili de dezastrul sanitar şi economic în care se află lumea.
Dimpotrivă, ''situaţia a fost cauzată în urma unei multitudini de eşecuri, lacune şi întârzieri de planificare şi răspuns'' în faţa pandemiei, a subliniat Sirleaf, în cadrul unei conferinţe de presă.
''Este clar că asocierea unor alegeri greşite din punct de vedere strategic, a unei lipse de voinţă în abordarea inegalităţilor şi a unui sistem lipsit de coordonare a creat un cocktail toxic care a permis pandemiei să se transforme într-o criză umană catastrofală'', se mai spune în raport.
Constituit de directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în urma aplicării unei rezoluţii adoptate în mai 2020 de statele membre ale organizaţiei, panelul independent, alcătuit din 13 experţi, a petrecut ultimele opt luni analizând modalitatea de propagare a pandemiei şi măsurile luate de agenţia sanitară şi de state pentru a răspunde crizei sanitare.
OMS, criticată de mai multe ori
Încă de la începutul crizei, OMS a fost criticată pentru modalitatea în care a răspuns la pandemie, întârziind în special recomandarea purtării măştilor.
A fost acuzată de Statele Unite că ar fi fost extrem de indulgentă cu China, ţara unde a apărut prima dată noul coronavirus, şi că a declarat cu întârziere starea de urgenţă sanitară. La rândul său, China a fost acuzată că ar fi încercat să camufleze epidemia.
Bineînţeles, ''putem spune că au fost în mod clar întârzieri în China, dar au fost întârzieri peste tot'', a comentat Helen Clark, fost prim-ministru al Noii Zeelande, copreşedinte al grupului de experţi.
''A trecut prea mult timp'', au constatat experţii, de la raportarea unui focar epidemic de pneumonie de origine necunoscută în a doua jumătate a lunii decembrie 2019 şi declararea, pe 30 ianuarie, de către OMS, a unei urgenţe de sănătate publică de importanţă internaţională, cel mai ridicat nivel de alertă.
Din punctul de vedere al experţilor, anunţul putea fi făcut încă de la prima reuniune a comitetului de urgenţă al OMS, pe 22 ianuarie. Dar chiar dacă OMS ar fi declarat urgenţă sanitară cu o săptămână mai devreme, situaţia nu ar fi fost cu mult mai diferită având în vedere ''inacţiunea atâtor ţări'', a recunoscut Helen Clark. Abia pe 11 martie, când directorul OMS a calificat situaţia drept pandemie, guvernele au luat cu adevărat măsuri de urgenţă.
Din acest punct de vedere, februarie 2020 a fost ''o lună pierdută'' în timpul căreia un număr important de state ar fi putut lua măsuri pentru a ţine sub control propagarea virusului.
În ultimă instanţă, ''întârzieri, ezitări şi negări'' au permis epidemiei, apoi pandemiei se prolifereze, este concluzia raportului.
Grupul de experţi recomandă guvernelor şi comunităţii internaţionale să adopte fără întârziere un ansamblu de reforme vizând transformarea sistemului mondial de pregătire, alertă şi răspuns în faţa pandemiilor.
În acest scop, raportul propune mai multe variante, printre care crearea unui Consiliu mondial de luptă împotriva ameninţărilor sanitare, precum şi instituirea unui nou sistem mondial de supraveghere, fondat pe ''o transparenţă totală''.
Acest sistem va oferi OMS autoritatea de a publica imediat informaţii legate de epidemiile susceptibile de a conduce la izbucnirea unei pandemii fără să mai fie nevoie de a solicita aprobarea statelor membre.
În urma publicării raportului, directorul OMS a spus miercuri că agenţia sanitară va discuta cu cele 194 de state membre descoperirile şi recomandările panelului de experţi independenţi.
''Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu statele membre pentru a discuta recomandările acestui panel şi a altor comisii pentru a construi un OMS mai puternic şi un viitor mai sănătos, sigur şi mai echitabil pentru noi toţi'', a spus directorul general Tedros Adhanom Ghebreysus, potrivit Reuters.
Concluziile raportului vor fi discutate de miniştri ai Sănătăţii în cadrul adunării anuale a OMS, ale cărei lucrări vor debuta pe 24 mai.
