Criza de sănătate globală determinată de otrăvirea cu plumb este „neglijată”, în special în ţările cu venituri mici, şi ucide de trei ori mai mulţi oameni decât cancerul pulmonar.
Experţii în sănătate avertizează că este nevoie de luarea unor măsuri urgente pentru a aborda „daunele extreme” cauzate de intoxicaţia cu plumb, în special în ţările cu venituri mici, unde mai mult de jumătate dintre copii sunt expuşi la niveluri periculoase de poluant.
Un proiect de un an, derulat de Centrul pentru Dezvoltare Globală (CGD), cu sediul la Washington, a ajuns la concluzia că otrăvirea cu plumb constituie o criză globală de sănătate care este „în mod extraordinar neglijată” de către liderii politici.
Se estimează că 815 milioane de copii – unul din trei la nivel mondial – suferă de intoxicaţie cu plumb, o afecţiune legată de tulburări cardiace şi renale, tulburări de inteligenţă, comportament violent şi moarte prematură.
Recent, un articol publicat în numărul din octombrie al revistei Lancet Planetary Health a estimat că, în 2019, 5,5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare cauzate de otrăvirea cu plumb, de aproximativ trei ori mai mulţi decât cei ucişi de cancerul pulmonar.
Banca Mondială calculează că, în cazul costului deceselor premature, acesta este echivalent cu 4,6 miliarde de dolari, adică 5,3% din PIB-ul mondial.
Efectele intoxicaţiei cu plumb reprezintă, de asemenea, o barieră semnificativă în calea realizării aproape tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, se arată în raport.
Copiii sunt cei mai vulnerabili la această afecţiune deoarece sunt mai predispuşi să pună în gură obiecte cu plumb (de exemplu, jucării acoperite cu vopsea cu plumb) şi deoarece oasele şi organele lor absorb mai mult metalul odată consumat, potrivit cotidianului The Guardian.
În plus, plumbul, care este o neurotoxină, poate traversa mai uşor bariera hemato-encefalică la vârste mai mici, unde poate afecta grav dezvoltarea mintală.
În iulie, un document de lucru publicat de CGD a agregat 47 de studii pentru a arăta că, cu cât copiii sunt expuşi la mai mult plumb, cu atât rezultatele lor la testele de matematică, citire şi IQ sunt mai mici.
CGD a constatat că aproximativ o cincime din diferenţa totală dintre rezultatele obţinute la teste de copiii din ţările bogate şi cei din ţările sărace poate fi atribuită diferenţelor în ceea ce priveşte expunerea la plumb.
Legile stricte şi miliardele de dolari investite în abordarea cauzelor otrăvirii împiedică majoritatea copiilor din ţările bogate să intre în contact cu cantităţi semnificative de plumb.
Acest lucru nu este valabil şi în ţările mai sărace, unde metalul continuă să fie utilizat în produse comerciale, cum ar fi vopselele (care se pot curăţa şi pot crea praf pe care oamenii îl respiră), medicamentele tradiţionale şi condimentele, precum şi în vasele de gătit cu smalţ de plumb, care se pot infiltra în alimente.
Ca urmare, se estimează că mai mult de jumătate dintre copiii din ţările cu venituri mici sunt intoxicaţi cu plumb, în timp ce în ţările bogate această cifră este de doar 3%.