Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a cumpărat, în luna decembrie, 2,6 milioane de teste antigen a căror eficiență nu este recunoscută în toate cele 27 de state ale Uniunii Europene.
Iată cum s-a ajuns în această situație și care ar putea fi consecințele.
Guvernul Orban a dat, încă din 4 februarie 2020, o ordonanță de urgență prin care a stabilit un mecanism de constituire a unor stocuri de produse medicale absolut necesare în contextul pandemiei de Covid 19.
În anexa ordonanței sunt prevăzute numele produselor medicale necesare, dar și cantitățile de cumpărat. Spre exemplu, Guvernul a decis atunci că aveam nevoie de 1,75 de milioane de combinezoane pentru personalul medical. De asemenea, trebuia să cumpărăm 200 de ventilatoare și de 500 de injectomate.
Lista completă a produselor medicale o puteți consulta îm anexa ordonanței de urgență și în imaginea de mai jos:
Ulterior - printr-o nouă ordonanță de urgență din noiembrie 2020 – Guvernul a suplimentat lista produselor medicale vitale pentru lupta cu pandemia. Și a adăugat, printre altele, un necesar de 3 milioane de teste antigen pentru despistarea infecției cu SARS-CoV-2.
Regăsiți în imaginea de mai jos toate produsele medicale incluse în noiembrie 2020 în categoria stocurilor de urgență:
Cine și cum cumpără produse din stocurile pentru pandemie
Potrivit ordonanțelor amintite, primul pas pentru constituirea stocurilor de urgență din fiecare produs medical îl face Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).
Mai exact, ONAC organizează proceduri de achiziție publică și selectează – în funcție de criterii diverse - firme care să furnizeze produsele medicale necesare. Cu firme selectate, ONAC semnează acorduri cadru.
Iar în respectivele acorduri – în care se precizează cantitatea și prețul de achiziție pentru fiecare produs - firmele selectate sunt menționate în ordinea în care s-au clasat la selecția făcută de ONAC.
Aici se termină implicarea ONAC în achiziții și începe treaba Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Mai exact, atunci când are nevoie de produse medicale, IGSU semnează contracte subsecvente cu firmele din acordul cadru.
Contractele subsecvente se semnează ”în cascadă”. Cu alte cuvinte, IGSU cumpără tot de la primele clasate la selecția ONAC. Și abia după ce a luat tot ce au ofertat respectivele firme, cumpără și de la cele clasate pe poziții inferioare.
De la cine s-au luat testele antigen și cum ne-am ales cu unele nerecunoscute în UE
Pentru furnizarea celor 3 milioane de teste antigen prevăzute in ordonanța de urgență din noiembrie 2020, ONAC a semnat pe 8 decembrie un acord cadru cu 5 firme.
Iată care sunt firmele, câte teste au ofertat și la ce preț:
- HDL Union SRL - 400.000 de teste la prețul de 33,3 lei bucata
- MCM Eva SRL - 3 milioane de teste la prețul de 30.5 lei bucata
- E Duman Concept SRL - 3 milioane de teste la prețul de 19,3 lei bucata
- Med HeathCare Project - 3 milioane de teste la prețul de 27, 3 lei bucata
- Pastel Diagnostic Solutions SRL - 3 milioane de teste la prețul de 35,77 lei bucata
Fiecare societate a ofertat un brand diferit de test. Spre exemplu, HDL Union SRL a venit cu ofertă de teste SD Bionsensor produse în Coreea de Sud.
MCM Eva SRL a ofertat teste RapiGen INC.
Și așa mai departe. Pastel Diagnostic Solutions SRL, ultima clasată, a ofertat teste Abbott Rapid Diagnostic Jena GmbH.
La solicitarea SpotMedia.ro, IGSU a transmis că deja a cumpărat toate cele 3 milioane de teste prevăzute ca necesare în ordonanța de urgență din noiembrie 2020.
Mai exact, în baza contractului subsecvent 119072/11.12.2020, a cumpărat cele 400.000 de teste de la HDL Union SRL. I-au fost livrate în 7 zile, potrivit contractului.
Tot pe 11.12.2020, IGSU a mai încheiat un contract subsecvent cu MGM Eva SRL, pentru a cumpăra restul de 2,6 milioane de teste necesare. Dintre acestea, 2.229.000 de bucăți i-au fost livrate cu o întârziere de 4 zile.
În consecință, IGSU transmite că a penalizat MGM Eva SRL cu 84.549 lei.
”După ce au fost recepționate, testele au fost distribuite câtre unități sanitare, Direcții de Sănătate Publică și Servicii de ambulanță”, a transmis IGSU la solicitarea SpotMedia.ro.
În teorie, lucrurile stau cum nu se poate mai bine. De vreme ce zilnic se folosesc doar în jur de 8.000 - 10.000 de teste antigen (potrivit raportărilor Grupului de Comunicare Strategica - n.red.), România are o provizie consistentă, poate chiar pentru mai bine de jumătate de an.
Problema este că, la nivel european, politica de testare rapidă se schimbă în ritm alert.
Pe 21 ianuarie, Consiliul European a anunțat că, la recomandarea sa, toate statele membre (deci și România) au agreat crearea unei strategii comune de utilizare a testelor rapide. Mai exact, statele au acceptat să se întocmească o listă cu teste ale căror rezultate să fie recunoscute în toate cele 27 de state membre.
Pe 17 februarie, Comitetul de Securitate Sanitară al Uniunii a comunicat lista cu testele antigen ale căror rezultate sunt recunoscute acum în toate statele UE.
Pe listă au fost incluse toate testele rapide care sunt folosite, concomitent, în măcar 3 state membre.
Pe lista cu teste agreate la nivel european se găsesc cele de la Biosensor (din care IGSU a cumpărat 400.000 de bucăți).
Dar pe listă nu figurează cele de la Rapigen. Or, IGSU a cumpărat deja 2.600.000 de astfel de teste de la MGM Eva SRL.
La solicitarea SpotMedia.ro, un purtător de cuvânt la Comsiei Europene a precizat:
”Lista nu a fost încă actualizată. (...) Joint Research Center (Centrul Comun de Cercetare al UE - n.red.) își actualizează baza de date și va indica în curând care sunt testele care figurează, în continuare, pe lista Health Safety Committe (Comitetului de Siguranță Sanitară - n.red.)”.
De la cine a cumpărat IGSU testele rapide cu rezultate nerecunoscute în UE?
MCM Eva SRL este deținută integral de cetățeanul sârb Dragan Janosevic.
Acesta are 99% din participație pe numele său. Iar 1% din firmă e deținută de EDM Recycling SRL, companie al cărui unic asociat este tot Dragan Janosevici.
Mediafax a relatat că în aprilie 2020 Ministerul Sănătății a trimis o circulară către Direcțiile de Sănătate Publică din țară prin care le informa că EDM Recycling SRL vinde saci de gunoi.
Circularei, Ministerul Sănătății i-a anexat oferta comercială pentru saci de gunoi a EDM Recycling SRL, ”cu rugămintea de a fi transmisă către toate spitalele din județul dumneavoastră, pentru a fi analizată în vederea luării măsurilor necesare”.
Potrivit Mediafax, circulara era semnată de un fost secretar de stat, Codrin Doru Lungu. La solicitarea jurnaliștilor agenției de presă, Lungu a declarat că trimite, în același fel, toate ofertele comerciale pe care le primește ministerul.
Până la urmă, în 2020, EDM Recycling SRL a vândut prin încredințare directă saci de gunoiu de 63.245 de lei către 16 unități sanitare și servicii de ambulanță din țară, potrivit informațiilor identificate în Sicap de SpotMedia.ro.
Situația financiară completă a companiei pentru anul precedent n-a fost încă publicată.
În anii din urmă, însă, EDM Recycling SRL a făcut afaceri destul de profitabile. Spre exemplu, în 2019, cu un singur angajat, a înregistrat o cifră de afaceri de 3.041.189 de lei și un profit de 2.093.332 de lei.
Ce se întâmplă cu testele antigen ale căror rezultate nu sunt recunoscute în UE?
IGSU funcționează în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Iar șeful DSU este secretarul de stat Raed Arafat.
SpotMedia.ro l-a întrebat încă de pe 19 februarie pe secretarul de stat Raed Arafat dacă vor putea fi folosite cu succes, în cadrul unei strategii comunitare, 2,6 milioane de teste cumpărate de IGSU și care nu figurează pe lista celor agreate de toate cele 27 de statele membre.
De asemenea, am întrebat dacă aceste teste marca Rapigen sunt considerate mai puțin eficiente, de vreme ce nu sunt folosite pe scară largă în țările membre.
Nu în ultimul rând, am vrut să aflăm de la dr. Raed Arafat dacă a existat posibilitatea ca aceste teste să fie cumpărate în loturi mai mici, astfel încât să există mereu posibilitatea unor noi comenzi și suplimentării stocurilor cu teste care figurează pe lista comună a statelor membre.
Până la momentul publicării acestui articol, Raed Arafat nu a revenit cu un răspuns la întrebările SpotMedia.ro.
...
Vom vedea dacă, în perioada imediat următoare, specialiștii europeni vor înscrie și testele Rapigen pe lista celor cu rezultate recunoscute în UE.
Iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, rămâne să vedem dacă datele pe care le obține România aplicând aceste teste vor fi recunoscute, la nivel european. Sau dacă țara noastră va putea sau nu să ia parte într-o strategie comunitară de testare, folosind produse a căror eficiență nu e recunoscută în celelalte state membre.
StopMedia.ro va urmări situația și va reveni cu detalii.
Citește și:
