Pe fondul situației macroeconomice puternic dezechilibrate, România se confruntă cu un val de revendicări sociale cum nu au mai avut loc de mulți ani și care ar putea duce la o criză politică.
Mișcările de protest ale bugetarilor se anunță în valuri, din tot mai multe domenii, dar cu motive ce contrastează puternic.
De o parte se află conflictele de muncă ale unor categorii de bugetari ce solicită drepturi restante și majorări pe care le consideră echitabile în comparație cu alte grupări de bugetari.
De cealaltă parte, reprezentanții instituțiilor de forță amenință și ei cu greve și proteste, pentru că riscă să piardă niște privilegii. De exemplu, ar putea rămâne fără dreptul de a avea pensia mai mare decât ultimul venit lunar și să se pensioneze precum cei din prima categorie de nemulțumiți, la 65 de ani.
România bugetarilor ignorați de valurile de guvernanți care s-au succedat
Revendicările celor care au declanșat deja conflicte de muncă se referă în mare parte la restanțe și promisiuni neonorate de către guvernanți:
- Profesorii vor majorări salariale pentru a ajunge la venituri decente. În condițiile în care un profesor debutant câștigă doar 2.500 de lei, Educația din România nu are cum să atragă valorile din universități, pentru ca în final școala să producă absolvenții necesari unei economii competitive, cu altă structură decât cea de acum (în care aproximativ 20% sunt muncitori necalificați, cu salariul minim pe economie).
- Cadrele nedidactice și personalul auxiliar din sănătate au cerut majorările salariale (între 4 și 9%, funcție de domeniu și ocupație), ce li se cuveneau, conform legii, încă de la 1 ianuarie 2022, înainte ca inflația să explodeze.
- Medicii de spital, categoria cea mai afectată de burnout, solicită plata gărzilor la nivelul anului 2022, nu 2018.
- Ceferiștii vor aplicarea Statutului personalului feroviar, care presupune majorări pe toată ierarhia și pensionarea cu recunoașterea muncii în condiții deosebite.
Angajații din instituțiile de forță cer scoaterea militarilor din PNRR
De cealaltă parte, polițiștii amenință cu greve, nemulțumiţi că Executivul (condus de un beneficiar de pensie specială) a cedat presiunilor Comisiei Europene, în loc să-și respecte promisiunea de a conserva pensiile de serviciu ale militarilor, de care beneficiază angajații MAI, MApN și ai serviciilor secrete.
Fără reforma pensiilor speciale, România poate pierde 3,2 miliarde de euro, adică tranșa a 3-a de plată din PNRR.
Impactul acestei reforme, neprezentat de guvernanți, nu va fi unul spectaculos, ținând cont de măsurile anunțate. Nici măcar nu au fost excluse pensiile primarilor, prorogate până acum, care vor apăsa puternic pe buget – sunt mii de foști primari.
Condițiile de pensionare ale acestor angajați:
- În momentul de față, militarii se pensionează la 58 de ani, cu condiția de a avea o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Se acordă însă reduceri ale vârstei standard de pensionare pentru militarii care au lucrat în condiții deosebite sau speciale, în funcție de numărul anilor munciți în aceste poziții. Astfel, vârsta de pensionare poate fi redusă cu maximum 13 ani. Dar legea prevede că vârsta minimă de pensionare standard, cu aceste reduceri, nu poate fi mai mică de 45 de ani.
- Militarii, poliţiştii, gardienii din penitenciare și personalul din servicii beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul, la care se adaugă 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută în lege.
- Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare
brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, în care se includ numeroase sporuri.
Gardienii, protest prin exces de zel
Polițiștii din penitenciare au anunțat marți că vor face grevă japoneză (cu banderolă albă pe braț) și apoi vor protesta prin exces de zel.
Metoda excesului de zel înseamnă respectarea cu stricteţe a legilor, regulamentelor şi procedurilor interne care blochează poliţia penitenciară. Birocraţia, lipsa de personal şi precaritatea dotărilor pot determina ca prima activitate dintr-o puşcărie şi anume „accesul angajaţilor în penitenciar” să dureze aproximativ 4 ore, activitate care în mod obişnuit durează aproximativ 45 de minute, a informat unul dintre sindicatele gardienilor.
Citeşte mai departe analiza Două Românii în stradă: cei care vor să mai obțină puțin și cei care vor să păstreze mult pe Curs de Guvernare