Deși ar trebui pusă în funcțiune peste aproximativ 3 luni, centrala provizorie de termoficare pe care Nicușor Dan a promis că o va înființa, în acest an, în zona Titan, există, momentan, doar pe hârtie.
Iar asta înseamnă că pe mulți dintre bucureștenii din estul Capitalei s-ar putea să-i aștepte încă o iarnă cu calorifere abia dezmorțite și duș la lighean și ibric.
Iată care sunt șansele ca problema să se rezolve până dă gerul.
Mii de bucureșteni din estul orașului au suferit, aproape toată iarna trecută, din cauza lipsei de apă caldă și de clădură.
Termoenergetica SA a explicat atunci că încearcă să le rezolve oamenilor problemele. Dar că prea multe n-are cum să facă pentru cei din cartiere precum Colentina și din împrejurimi.
Motivul este că, din 2014 încoace, centrala electrică de termoficare (CET) Titan - care alimenta zona respectivă cu apă fierbinte – a fost desființată.
Așa că acum apa pentru încălzirea zonei trebuie adusă - prin rețeaua de conducte magistrale din subteranele Bucureștiului - tocmai de la CET Sud, aflat la mare distanță.
Și cum conductele magistrale sunt vechi și găurite, adesea apa fierbinte de la CET Sud ajunge în estul Capitalei prea rece ca să mai fie de folos pentru încălzire.
Primarul general al Capitalei a anunțat, însă, încă din primăvară, că are o soluție salvatoare pentru iarna viitoare.
Mai exact, Nicușor Dan a spus că Primăria Capitalei - prin compania municipală Termoenergetica SA - va amplasa pe locul fostei CET Titan o centrală provizorie de termoficare.
Această centrală va fi alcătuită, de fapt, din mai multe cazane care să înfierbânte apa și să o introducă în rețeaua primară de conducte. În acest fel - cu apă fierbinte livrată din apropiere - încălzirea zonei n-ar mai depinde atât de mult de CET Sud.
Ușor de promis, greu de făcut
Centrala provizorie promisă de Nicușor Dan nu e tocmai ușor de realizat, din varii motive.
Spre exemplu, terenul pe care urmează să fie amplasată nu e al Primăriei Capitalei, ci al unei societăți numite Titan Power SA.
Această societate a fost înființată în 2019 și este deținută de Guvern, prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) SA și a Electrocentrale Group SA.
Scopul Titan Power SA este tot să contruiască o centrală de termoficare în locul fostei CET Titan. Dar nu una provizorie - ca aceea promisă de Nicușor Dan pentru iarna următoare - ci una cu ciclu lung de viață. Doar că acest proiect e abia la faza de întocmire a documentației pentru licitații.
Președintele directoratului SAPE, Bogdan Stănescu, a declarat anterior pentru Spotmedia.ro că dacă între timp Termoenergetica vrea să monteze o centrală provizorie la fosta CET Titan ar trebui să își închirieze teren acolo.
Cu alte cuvinte, între Titan Power și Termoenergetica SA trebuie să există comunicare.
În plus, Termoenergetica ar trebui să lanseze o licitație pentru a-și alege furnizori care să aducă și să monteze cazanele centralei provizorii de termoficare.
Și, nu în ultimul rând, pentru a putea livra apa fierbinte în sistem, ar trebui să înlocuiască parte dintre conductele de termoficare ale fostei CET Titan, ca să le poată folosi.
Iar ca bucureștenii din zona Titan - Colentina să nu mai stea în frig, Termoenergetica ar trebui să finalizeze toate aceste operațiuni în cele aproximativ 3 luni rămase până la momentul în care va începe noul sezon de încălzire, în București.
Ce s-a făcut până acum
Nicușor Dan a promis centrala provizorie la începutul lunii martie.
Trei luni mai târziu, la începutul lui iunie, fostul directorul general al Termoenergetica SA, Alexandru Burghiu, a precizat pentru Spotmedia.ro că la nivelul companiei se lucrează la întocmirea unui caiet de sarcini pentru lansarea unei licitații.
La jumătatea lui iunie, lui Burghiu i-a expirat mandatul de director general, iar conducerea Termoenergetica a fost preluată, interimar, de directorul adjunct Adrian Gîtlan.
Iar pe 24 iunie, Consiliul de Administrație al Termoenergetica l-a ales director general pe Claudiu Crețu (fostul administrator special al ELCEN).
Dar licitația necesară pentru înființarea centralei provizorii de la Titan încă nu s-a lansat.
În schimb, pe 4 august, Termoenergetica SA a lansat o procedură de consultare publică cu privire la documentația pe care vrea să o folosească la viitoarea licitație.
O astfel de procedură poate ajuta la îmbunătățirea documentației și la scurtarea perioadei de licitație (printre altele, pentru că scad șansele ca vreo firmă participantă să conteste documentația - n.red.).
”CMTEB S.A. intenționează să demareze procedurile legale de achiziție publică de atribuire a contractului de servicii având ca obiect servicii proiectare, închirierea unor capacități modulare de producere a energiei termice (apa caldă) de max. 60Gcal/h (=70MW) și montarea acestora in incinta CTE Titan (Str. Ion Sahighian nr. 4E, sector 3), conform documente atașate”, se arată în anunțul postat de companie pe Sicap.
Am încercat să consultăm documentația pusă la dispoziție în Sicap. Din păcate, documentele nu se deschid.
Am cerut părerea unor specialiști în IT, dar și a unor persoane care folosesc în mod curent Sicap. Cu toții au fost de acord că documentația nu poate fi accesată.
Spotmedia.ro a solicitat documentele de la Termoenergetica SA. Dacă societatea ni le va pune la dispoziție, vom reveni cu detaliile tehnice.
Întrebarea este: companiile interesate de proiect pot oare accesa documentele, în Sicap?
Claudiu Crețu: Până la 1 iulie, nu s-a făcut nimic. Ne-am apucat de treabă, vrem să o rezolvăm
Actualul director general al Termoenergetica SA, Claudiu Crețu, a declarat pentru Spotmedia.ro că lucrul la proiect a început abia în mandatul său.
”Eu mi-am preluat mandatul la 1 iulie. Cînd am venit, n-am găsit nimic făcut. M-am apucat de treabă.
Am făcut toate demersurile. Așa procedezi când vrei, într-adevăr, să faci ceva. Te apuci de treabă și, când apar probleme, le rezolvi.
Sigur că sunt multe necunoscute acum. Spre exemplu, nu știm dacă vor apărea contestații la licitație. Dar ce putem face? Avem proceduri stabilite prin lege pe care trebuie să le respectăm.
Ne-am făcut temele, avem toate datele tehnice. Sunt într-adevăr câteva sute de metri de conductă care va trebui schimbată, la fosta CET Titan. Vom face asta în paralel cu montarea cazanelor (...).
Cu toții ne-am fi dorit să fie gata în octombrie. Sau chiar în septembrie. Dar dacă nu s-a făcut nimic... Dacă nu va fi gata în noiembrie, va fi în decembrie. Sau în ianuarie. E un proiect pe care îl facem pentru o durată de 3 ani (...)
La acest moment, nu avem banii în buget pentru proiect. Dar avem circa 500 de milioane de lei de recuperat de la Primărie. Și avem promisiunea că până la toamnă sau cel mai târziu până la iarnă vom primi acei bani.
Mergem pe promisiunea Primăriei, care este, de fapt, proprietarul rețelei”, a precizat Claudiu Crețu, pentru Spotmedia.ro.
Directorul Termoenergetica promite că îi va ține pe bucureșteni la curent cu evoluția proiectului și va anunța dacă va constata că cineva își dorește să blocheze implementarea.
Spotmedia.ro va urmări, de asemenea, ce se întîmplă cu centrala provizorie de termoficare promisă de Nicușor Dan de care depinde încălzirea a mii de bucureșteni. Și vom reveni cu amănunte.
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.
Citește și:
