De ce pute lacul Herăstrău? Și cum spune ALPAB că va rezolva problema

De ce pute lacul Herăstrău? Și cum spune ALPAB că va rezolva problema

Încă de la finele lunii iunie, apa din unele zone ale lacului Herăstrău a căpătat o culoare verzuie, cu urme de vegetație la suprafață. În plus, din zona Insulei Trandafirilor până la ecluză (situată în vecinătatea Șoselei Nordului), apa emană un miros puternic, neplăcut și sufocant. Mai simplu spus: pute.

Așa că am întrebat Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) care este cauza acestui fenomen. Și ce va face pentru a rezolva problema.   

ALPAB susține că, din pricina temperaturilor tot mai ridicate, pe fondul debitului scăzut al râului Colentina, în lacurile interioare – printre care se numără și Herăstrău – apare fenomenul de eutorfizare „prin dezvoltarea excesivă a anumitor specii de alge care creează un aspect neplăcut la suprafața apei și uneori chiar mirosuri neplăcute, motiv pentru care instituția noastră a amplasat 6 fântâni aeratoare pe lacuri”.

ADVERTISING

Poate că fântânile or avea vreun efect, dar nu pentru întreaga suprafață a lacului.

„În ceea ce privește concret starea apei din lacul Herăstrău, vă comunicăm că aspectele respective au fost semnalate și de către cetățeni în perioada 29 iulie – 04 august 2024 și reprezintă dezvoltarea în exces a vegetațiilor de alge de tip Spirogyra, popular Mătasea Broaștei, un gen de alge pluricelulare care generează un disconfort olfactiv”, a transmis ALPAB la solicitarea Spotmedia.ro.

ALPAB susține că dezvoltarea excesivă a algelor duce la îmbogățirea apei cu nutrienți cum ar fi: azot, fosfor și siliciu. Iar asta favorizează înmulțirea necontrolată a fitoplanctonului.

ADVERTISING

Ulterior, apar fenomene numite „înfloriri algale mono specifice”. Acestea reduc transparența apei și afectează negativ inclusiv peștii.   

Când mor, algele se descompun și consumă tot oxigenul din apă.

Mai pot apărea și organisme numite cianobacterii care – atunci când se înmulțesc excesiv – duc la fenomenul numit „înfloriri cianobacteriene".

„În timpul unei înfloriri, cianobacteriile se adună la suprafața apei, formând o peliculă verde asemănătoare cu o spumă, care poate ajunge la o grosime de 2-3 cm”, a mai transmis ALPAB.

matasea-broastei-sau-cianobacterii-2

Momentan, problema se rezolvă când scad temperaturile și când plouă.

ADVERTISING

Odată cu reparațiile malurilor, poate scăpăm și de miros

ALPAB susține că vara următoare lucrurile ar putea sta mai bine.

„O soluție pe termen lung ar putea fi dragarea lacurilor, care constă în excavarea/remodelarea sedimentului unui lac și reprezintă o metodă prin care înfloririle cianobacteriene pot fi controlate.

Prin această metodă, coloana de apă este amestecată, scăzând astfel gradul de stratificare a apei, fenomen cauzat în primul rând de temperaturile ridicate și care avantajează dezvoltarea cianobacteriilor.

În acest sens, soluția optimă aleasă pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare și consolidare a apărărilor de mal va fi golirea parțială a lacului Herăstrău.

Estimăm începerea lucrărilor în toamna anului curent, acestea urmând a se derula etapizat începând cu luna noiembrie până în primăvara anului 2025, respectiv luna aprilie, perioadă care include și golirea parțială a lacului.

Lucrările sunt prevăzute a se desfășura pe o perioadă de 24 luni, fiind condiționați de golirea lacului pentru a putea emite ordinul de începere a lucrărilor și astfel se va efectua și o dragare a sedimentelor care sunt pe fundul lacului”, a mai transmis ALPAB, la solicitarea Spotmedia.ro.     

Cu alte cuvinte, vara viitoare problema ar trebui să nu mai reapară. Sau cel puțin mirosurile să nu mai fie atât de deranjante.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇