Până nu demult arhitectura, suprafața utilă, numărul de camere sau mărimea terasei erau importante când se construia o casă. Acum, mai important este să construim astfel încât costurile necesare pentru încălzirea casei pe timp de iarnă și răcirea în timpul verilor tot mai călduroase – chiar și în zonele de deal și de munte – să fie cât mai mici. Crizele de tot felul ridică prețul combustibililor, iar singurele soluții sunt construirea de case care să consume cât mai puțin și folosirea surselor de energie alternativă.
Spunem despre casele cu consum scăzut de energie că sunt eficiente energetic. O eficiență ridicată se obține izolând termic pereții exteriori și acoperișul, construind astfel încât să se reducă cât mai mult schimbul necontrolat de aer cu exteriorul, folosind ferestre cu strat cel puțin dublu de sticlă. Superlativul eficienței energetice este casa pasivă. Ce înseamnă o constructie casa pasiva? Consum de energie pentru întreținere sub 15 kWh/m² anual! Pentru a ajunge la astfel de performanță este nevoie ca proiectantul și constructorul să știe exact ce înseamnă o casă pasivă și care sunt principiile care trebuie respectate.
Ce este o casă pasivă
Casa pasivă este în egală măsură despre economie de energie și despre confort. Ideea este de a reduce consumul de energie convențională fără a face rabat la calitatea vieții. Iar pentru asta se apelează la izolarea termică performantă, folosirea energiei solare pentru încălzire și a umbririi pentru răcire, sistem de ventilație cu recuperare de căldură care asigură aer de calitate de interior și recuperează energia degajată de corpurile umane și aparatele electrice. Se obține astfel o casă confortabilă și prietenoasă cu mediul, al cărei consum energetic pentru întreținere este redus cu 75% comparativ cu o casă obișnuită.
Prima astfel de casă a fost construită în urmă cu 30 de ani de fizicianul german Wolfgang Feist. A pornit de la faptul că în China se construiau case fără surse de încălzire și s-a întrebat dacă ar funcționa și în Europa, unde iernile sunt mult mai friguroase. A studiat ce ar trebui făcut pentru a păstra temperatura cât mai constantă în interior, ce alte surse de energie ar putea fi folosite și o hotărât că construiască o astfel de casă pentru propria familie.
Încântat de rezultatele obținute s-a gândit să deschidă casa spre vizitare, arătând și altora cum poți avea o casă confortabilă fără să consumi energie convențională. Demersul a avut un succes major, casa fiind vizitată de peste 5000 de persoane. Interesul deosebit l-a determinat să înființeze în 1996 Passivhaus Institut (Institutul de case pasive). Este instituția care, de atunci, stabilește regulile ce trebuie respectate când se proiectează sau se construiește o casă pasivă și certifică faptul că construcția rezultată este la acest nivel de eficiență energetică.
Prin ce e diferită o casă pasivă de una obișnuită
Privită de afară, o casă pasivă nu este cu nimic diferită de o casă obișnuită. Poate fi construită din cărămidă, beton, lemn, BCA, metal, iar finisajul exterior nu trădează cu nimic nivelul de eficiență al casei. Diferența este făcută de:
- izolarea termică. Stratul de material izolant este mult mai gros comparativ cu o casă obișnuită, fiind între 30 și 40 cm la pereții exteriori și 40 cm sau peste, la acoperiș.
- reducerea până la eliminare a punților termice. Punțile termice sunt zone care pot favoriza pierderile energetice care duc la fluctuații de temperatură: îmbinarea materialului izolant la colțuri, zonele dintre golul ferestrei și toc, ieșirea elementelor metalice în exterior (în cazul construcțiilor pe structură metalică).
- ferestrele performante. Se folosesc ferestre performante cu strat triplu de sticlă și coeficient de transfer termic foarte mic (sub 0,8 W/m²K), atât pentru ramă, cât și pentru sticlă.
- anvelopanta etanșă la aer. Nu trebuie să existe schimb de aer necontrolat cu exteriorul. Punctele vulnerabile sunt îmbinarea dintre niveluri, îmbinarea între pereți, tocurile ferestrelor și ale ușilor sau străpungerile pentru cablaje electrice sau sistemul apă-canal.
- sistemul de ventilație cu recuperarea căldurii. Fiind etanșă, necesarul de aer curat din casă este asigurat de ventilație. Sistemul este dotat cu un recuperator care permite refolosirea căldurii degajată de corpurile umane și de aparate.
Importante sunt și așezarea în teren, vecinătățile, umbrirea ferestrelor sau clima din zonă. Casa este așezată în teren astfel încât să beneficieze la maximum de energia solară, fiind evitate zonele care ar putea fi umbrite de construcții vecine. Supraîncălzirea este împiedicată prin sisteme inteligente de umbrire. Sunt prevăzute ferestre generoase spre sud, zona de nord fiind cât mai puțin vitrată sau deloc. Acestea și altele sunt principii după care se proiectează o casă pasivă, iar arhitectul trebuie să le cunoască foarte bine.
La fel trebuie să le cunoască și constructorul. Oricât de bine ar fi proiectată o casă, dacă nu este construită de o echipă care știe și înțelege principiile unei case pasive, rezultatul nu va fi cel așteptat. Din fericire, avem în țară constructori foarte buni de case pasive. Litarh este unul dintre ei. Casele pe structură de lemn, pasive sau foarte eficiente energetic, pe care le-a ridicat în țară sau în țări cu tradiție din Europa, sunt dovada calității lucrărilor executate.
Contact: office@litarh.ro