Chiar dacă Nicușor Dan a scos palmierii plantați de Robert Negoiță în Piața Unirii, vom avea în continuare, din belșug, astfel de plante exotice, în București, în vara care urmează.
Negoiță a anunțat că a cumpărat 200 de palmieri. A pus palmieri și în Parcul Pantelimon, dar și la sediul Primăriei Sectorului 3 din Calea Dudești. De asemenea, câțiva au apărut pe podul aflat încă în construcție care va duce din zona comercială Pallady spre Autostrada Soarelui.
În plus, și Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță, a postat imagini în care se văd palmieri plantați în Parcul Tudor Arghezi, pe care îl amenajează în acest zile.
Ca să aflăm dacă sunt primii palmieri din București, dar și ce ne aduc ei, de fapt, am discutat cu președintele Asociației Peisagiștilor din România, Diana Culescu.
Cine a mai adus palmieri la București, înaintea lui Negoiță și a lui Băluță
Bucureștiul a fost supranumit, în perioada interbelică, „micul Paris”. Or, în adevăratul Paris există niște palmieri.
Nu cumva au fost și la noi, în acea perioadă, aduși fie de primărie, fie de oameni foarte bogați ai vremii, cum erau industriașii Nicolae Malaxa sau Max Auschnitt?
„Palmieri am mai avut în București doar acum câțiva ani. Au fost aduși de Cristian Popescu Piedone, la acel moment primar al Sectorului 4.
Argumentul lui a fost, atunci, că mulți locuitori ai sectorului sunt prea săraci ca să meargă să vadă palmieri. Și, în acest fel, plantându-i în sector, oamenii respectivi aveau posibilitatea să-i atingă.
În afară de asta, nu, n-am mai avut palmieri. Pentru că la un moment obișnuiam să avem niște primari care chiar voiau să dezvolte Bucureștiul, nu să-și bată joc de banii bucureștenilor!
Deci, istoric vorbind, n-a existat niciun astfel de precedent. A mai încercat Mazăre la Constanța, cu fix același rezultat, de fiecare dată: au murit pentru că nu sunt de aici.
Acum, din câte am înțeles, la Sectorul 3 primarul a spus că i-a luat de la o firmă care i-a aclimatizat.
Problema este că de câteva sute de milioane de ani palmierii n-au reușit să se aclimatizeze singuri. Horticultorii care fac experimente de 400 de ani n-au reușit să facă chestia asta. Dar s-a descurcat o firmă din Bulgaria! Este singura de pe Terra care a reușit!
De fapt, ca să supraviețuiască, acei palmieri vor trebui cărați, la un moment dat, într-o seră. Și una este să cari 10 palmieri, să spunem. Și cu totul alta este să cari 200 de palmieri, câți ne spunea primarul Sectorului 3 că a cumpărat.
Rămâne să vedem ce s-ar întâmpla cu palmierii de pe pod, în cazul unei furtuni violente, cum sunt în Vest. Palmierii nu sunt arbori, iar sistemul lor de înrădăcinare e diferit. N-ar vrea nimeni să se trezească, la un moment dat, cu un palmier pe parbriz”, a declarat Diana Culescu pentru spotmedia.ro.
În intersecții și pe marginea drumului sau doar în sere?
De fapt, Bucureștiul mai are palmieri, dar sunt în sere. Una dintre ele e la Grădina Botanică. Alta e în Parcul Drumul Taberei.
Sunt palmierii frumoși în sere, dar nu și în intersecții sau pe aliniamentele stradale din oraș?
„Eu aș face o distincție între spațiul verde de la Unirii - unde s-au plantat palmierii săptămânile trecute - și sera de la Grădina Botanică.
În primul rând, Grădina Botanică are un rol educațional.
Pentru cei care nu știu, Grădina Botanică este de fapt o anexă, să zic așa, a Facultății de Biologie. Adică studenții au ocazia să interacționeze cu mai multe plante, la Grădina Botanică.
Avem și noi ocazia, ca locuitori, să facem același lucru. Și alți cercetători merg acolo.
Dar asta nu trebuie făcut la nivel de oraș. Nu face nimeni la nivel de oraș o astfel de amenajare pentru că plantele alea au nevoie de niște condiții speciale. De aceea, s-au făcut acolo serele respective.
În plus, pentru mine este o mare diferență și între serele de la Grădina Botanică și cea din Drumul Taberei. Cea din Grădina Botanică a fost gândită foarte bine și găzduiește foarte multe tipuri de ecosisteme. Și cea din Drumul Taberei a fost făcută ca să fie acolo, la număr.
Și atunci, dacă pui plante mai sensibile într-o astfel de seră (cum e cea din Drumul Taberei - n.red.), ele mor din cauză că nu au diverse condiții”, a precizat Diana Culescu.
În ce fel ar trebui să amenajăm spațiile verzi din oraș?
„În domeniu se pornește de la ideea că un spațiu public de calitate - verde sau nu - trebuie să-ți ofere două lucruri.
Primul este protecție față de mașini, spre exemplu, față de poluare, față de soare etc.
Al doilea lucru pe care trebuie să ți-l ofere spațiul public este posibilitatea de adăstare. Adică să poți să te și oprești acolo, nu să fii nevoit doar să mergi, ca pe stradă.
Ce se amenajează acum, în București, n-are nicio legătură cu aceste două elemente.
Se fac niște plantări, doar ca să aibă primarii ce posta pe Facebook.
Nicușor Dan s-a dus să scoată palmierii. Asta, pentru că era un subiect de interes pentru alegători.
Dacă era așa de interesat de ce ni se întâmplă nouă, bucureștenilor, scotea și mestecenii pe care i-a plantat aiurea acolo Sectorul 3, din cauză că sunt principalul vector de alergii. Sunt 4 luni pe an în care acești arbori dau alergii.
Dar asta nu interesa pe nimeni. Sunt mesaje mai greu de transmis către publicul votant, așa că nu s-a făcut nimic”, a declarat președintele Asociației Peisagiștilor din România pentru spotmedia.ro.
Există și alți arbori pe care Primăria Sectorului 3 îi plantează și care cauzează probleme. Spre exemplu, platanii.
„Există cancerul planatului și tigrul platanului, care la noi a trecut deja la stejar și la frasin și face ravagii. Nu ne interesează. Nu avem Registru Verde, așa că nu vedem câți arbori se plantează și câți arbori mor.
Primarul Sectorului 3 s-a lăudat, la un moment dat, că a plantat 10.000 de platani. Asta, în termeni de specialitate, se numește «focar». Practic, s-a lăudat că ne-a creat o problemă în București.
Iarăși, un mesaj care nu e foarte ușor de transmis alegătorului și, de aceea, nu interesează pe nimeni.
Sau poate că ceilalți primari n-au înțeles ce înseamnă plantarea respectivului număr mare de platani și, de aceea, n-au reacționat. Au înțeles doar palmierii.
Pentru amenajarea de spații verzi e obligatoriu prin lege să avem o strategie încă din 2007. Din păcate, n-a făcut-o nimeni. Doar s-au lăudat toți, inclusiv la ultimele alegeri. Dar a rămas la nivel de declarație. Probabil vor reveni și la următoarele alegeri: o să facem strategia, o să facem Registrul Verde etc.
În principiu, PMB trebuia să facă strategia. Dar legea nu le interzice nici primăriilor de sector să o facă. Cine voia să schimbe lucrurile în bine o putea face deja. Dar părerea mea este că momentan nu se dorește acest lucru.
N-au făcut-o. Nu e o prioritate din cauză că ar trebui să luăm niște plante pe care nu le produce chiar orice firmă din Bulgaria la colțul străzii”, a declarat președintele Asociației Peisagiștilor din România.
Diana Culescu spune că lucrurile se pot schimba în bine, dar că asta ar presupune efort din partea tuturor administrațiilor.
„Noi nici nu producem vegetația pentru oraș de care avem nevoie. Sunt foarte puțini producători în România și sunt foarte mici. Nu produc atâtea specii şi standarde - adică mărimi - de plante de care am avea nevoie. Am ajunge să importăm. Și nu e chiar ok.
Fiecare sector avea câte o pepinieră. Pe unele s-au construit zone rezidențiale, în altele se fac panseluțe, care să le ia ochii alegătorilor.
Și mai e un aspect pe care-l putem deja vedea, dacă ne uităm cu atenție.
Deja în Franța nu se mai prea folosește aerul condiționat (în ideea de a reduce consumul și poluarea - n.red.). Se va ajunge și la noi la această situație. Iar atunci va trebui să răcorim orașul cu ajutorul arborilor. Dacă-i plantăm acum. Dacă nu... nu-i vom avea”, explică Diana Culescu.
Riscurile portocalilor aduși din Italia
„Mă îngrijorează și celălalt anunț pe care l-a făcut primarul Sectorului 3. A spus că a cumpărat portocal și măslin (din Italia - n.red.). Iar aceștia sunt principalul vector de distribuție a unei bacterii, Xylella fastidiosa, care începe să omoare tot mai multe specii.
Și chestia asta se știe că a pornit din Italia. Există deja conferințe despre asta, lumea e speriată în toată Europa. Și noi cumpărăm din Italia, care e principalul distribuitor de așa ceva”, atrage atenția Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România.