Echilibrul dintre muncă și viața personală (life-work balance) devine un factor tot mai important în alegerea unui loc de muncă, în special în rândul generației tinere, în timp ce liderii vor un angajat dispus să depună efort pentru a se dezvolta – conform studiului ”De ce muncim?”, realizat de Centrul de Strategie, Leadership și Dezvoltare Inteligentă (CSLDI), din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai.
Studiul arată o schimbare foarte clară de comportament mai ales al tinerilor față de job, față de responsabilitatea profesională și față de așteptările pe care salariații și managerii le au unii de la alții.
Rezultatele înregistrate la acest indicator au constituit o surpriză pentru autorii analizei.
Decanul FSPAC, Călin Emilian Hințea, care este și profesor asociat la Michigan State University, a declarat pentru Curs de Guvernare că această constatare este deosebit de importantă și va trebui urmărită în viitor:
Deși managerii din generația mea (pentru care este greu de înțeles) pot să minimizeze sau să ia în glumă un asemenea indicator, trebuie sa ne punem întrebarea: este el doar un efect temporar al pandemiei sau semnifică o schimbare masivă de identitate personală, în care munca nu mai are același loc esențial?”
Studiul a fost realizat în perioada iunie 2023 – aprilie 2024, cu ajutorul sondajelor în rândul unor studenți și angajați din Cluj-Napoca care lucrează, majoritar, în corporații din domeniile ITC, finanțe & bănci, servicii, producție industrială, industrii plătite peste nivelul salariului mediu pe economie.
Cea mai mare parte a respondenților are un nivel de educație ridicat – peste jumătate dețin o diplomă de masterat (53%) și 95% au terminat o facultate.
Analiza s-a concentrat pe înțelegerea factorilor care influențează relația angajatului cu organizația, identitatea profesională, satisfacția și angajamentul acestuia față de locul de muncă.
Important: majoritatea respondenților câștigă peste nivelul salariului mediu peste economie și au calificări ce presupun venituri peste medie:
- 40% dintre aceștia obțin un venit net lunar de peste 7.000 de lei (peste 1.5X salariu mediu la nivel național)
- 73% dintre respondenți obțin un venit lunar de cel puțin 4.500 de lei (aprox. salariul mediu la nivel național)
De la un anumit nivel în sus, salariul trece pe pozițiile 5-6 în ierarhia factorilor care determină locul de muncă ideal
Salariul este important, dar se află pe pozițiile 5 și 6, în ierarhia factorilor importanți în definirea locului de muncă ideal, atât în opinia angajaților, cât și a studenților intervievați.
„Legat de salariu și beneficii, un factor care explică poziționarea lor după jumătatea ierarhiei (loc. 6-7) e nivelul peste medie al veniturilor participanților, coroborat cu vechimea/salarizarea peste medie. (…) De asemenea, percepția majorității este că salariul și beneficiile fac parte din factorii de igienă – sunt o problemă dacă nu sunt satisfăcuți, odată satisfăcuți sunt motivatori slabi”, menționează autorii studiului.
ASTĂZI PE SPOT:
Referindu-se la importanța salariului și a celorlalte beneficii, unul dintre managerii intervievați a explicat: ”La nivelul pieței (muncii – n.red.) din Cluj nu se mai pune problema că ai un salariu mic, baza salarială e ridicată indiferent de companie – când iei/scoți din salariu e o problemă. Foarte puțini vin să ceară ei în plus”.
Un alt manager confirmă această constatare: ”Mulți ajung relativ repede peste salariul mediu și nu îi mai interesează 2-300 de euro în plus la salariu, îi interesează să facă lucruri interesante. Pentru oamenii buni e mai important să aibă o echipă bună și să creeze ceva de care să fie mândri. Salariul e important simbolic – când vorbesc la bere doi oameni, acolo îți dai seama ce e important și acolo compară salariul
nu beneficiile”.
Redefinirea identității profesionale: Work-life balance și siguranța locului de muncă – în topul criteriilor căutate de angajații care și-au întemeiat o familie
Criterii de selecție ale locului de muncă, prezentate în concluziile studiului:
- Siguranța locului de muncă și echilibrul între viața profesională și cea personală au fost identificate ca fiind prioritare în procesul de selecție pentru un loc de muncă. Contextul economic global, împreună cu experiența personală a participanților, au influențat percepția acestor criterii.
- Cele două sunt urmate de tipul de muncă realizat și posibilitatea de creștere/învățare – atât din perspectiva dezvoltării unor abilități tehnice, dar și din perspectiva complexității și provocării de la job (factor pozitiv de motivare – în contrast cu un job rutinier) – cele 4 indică o preferință pentru joburi provocatoare, sigure (la companii mari), bine plătite, cu un grad ridicat de flexibilitate.
- De asemenea, salariul și beneficiile au fost considerate importante, dar mai ales ca factori de “igienă”, fiind mai puțin motivaționali în cazul în care sunt satisfăcute.
Studenții valorizează cel mai mult echilibrul dintre viața profesională și cea personală, urmat de oportunitățile de dezvoltare și tipul de muncă desfășurate, și abia pe locul 4 siguranța locului de muncă. E interesantă această tranziție de la așteptări/proiecții (în cazul studenților) la realitate (angajați), tranziție ce face ca la actualii angajați, care probabil au un program mai încărcat și responsabilități de viață mai ample, să primeze siguranța jobului, arată studiul.
„Jobul ideal oferă satisfacții dar, primordial, permite individului să aibă o viață împlinită dincolo de orarul de muncă reprezintă o sursă de venit ridicat și sigur.
Este posibil să asistăm la o redefinire a identității profesionale în care aceasta scade din importanță și trebuie integrată corespunzător în umbrela mai amplă a identității personale – accentul pus pe trasarea unor limite clare între cele două sfere, rezistența la utilizarea instrumentelor și surselor formale de autoritate (poziție ierarhică, regulamente interne, obligație profesională), nevoia unei convergențe mai mari între valorile personale și cele specifice organizației – sunt cel puțin indicatorii unei astfel de transformări.
Această transformare este caracterizată într-un mod ambiguu de formula work life balance și conceptul de well being care sunt considerate importante (sau cele mai importante) de către toate categoriile de respondenți”, este una dintre principalele concluzii ale studiului.
Citeşte integral analiza ”De ce muncim?” – o schimbare de paradigmă: Angajații din corporații și managerii lor – față în față într-un Studiu făcut de UBB în centrul economic Cluj-Napoca pe Curs de Guvernare