România se află la mijlocul listei în topul țărilor europene cu cea mai mare aglomerare în închisori, fiind pe locul 7 din 14 state care au raportat până la începutul anului 2020 o supraaglomerare a deținuților.
Ultimul raport arată că avem 113 deținuți pe 100 de locuri în închisori, majoritate fiind conaționali, având în vedere că ne aflăm și în topul țărilor cu cei mai puțini străini în închisori.
De asemenea, suntem printre țările cu cele mai mici procente de persoane aflate în arest preventiv (9,9%) și avem una dintre cele mai lungi durate medii de încarcerare (o medie 22,2 luni), la nivelul anului 2019.
Rata de încarcerare scade la nivel european
Rata totală de încarcerare, reprezentată de numărul de persoane aflate în închisoare la 100.000 de locuitori, a scăzut ușor și în 2020, consolidând o tendință care a început în 2013, potrivit raportului anual privind numărul de deținuți în închisori, ale cărui concluzii pentru anul 2020 au fost publicate astăzi de Consiliul Europei.
La 31 ianuarie 2020, erau 1.528.343 de deținuți în 51 de penitenciare aflate în statele membre, ceea ce reprezintă un raport de 103,2 deținuți la 100.000 de locuitori.
În 50 dintre aceste penitenciare, rata a scăzut de la 106,1 în 2019 la 104,3 deținuți la suta de mii de locuitori în 2020.
Care sunt cele mai aglomerate închisori
Potrivit informațiilor privind densitatea populației aflată în pușcării oferite de către administrațiile penitenciarelor și alte surse, la data de 31 ianuarie 2020, 14 dintre închisori se confruntau cu aglomerarea (adică au mai mult de 100 de deținuți pe 100 de locuri), în țări precum:
- Turcia (127 de deținuți pe 100 de locuri),
- Italia (120 de deținuți pe 100 de locuri),
- Belgia (117 deținuți pe 100 de locuri),
- Cipru (116 deținuți pe 100 de locuri),
- Franța (116 deținuți pe 100 de locuri),
- Ungaria (113 deținuți pe 100 de locuri),
- România (113 deținuți pe 100 de locuri),
- Grecia (109 deținuți pe 100 de locuri),
- Slovenia (109 deținuți pe 100 de locuri),
- Republica Cehă (105 deținuți pe 100 de locuri),
- Scoția (104 deținuți pe 100 de locuri),
- Austria (104 deținuți pe 100 de locuri),
- Danemarca (103 deținuți pe 100 de locuri).
Per total, media în Europa era de 90,3 deținuți pe fiecare 100 de locuri disponibile în închisori.
De asemenea, la data de 31 ianuarie 2020, 15,4% dintre deținuți erau încarcerați în alte ţări decât cea de origine.
Potrivit administratorilor de închisori, țările cu cei mai mulți străini aflați în penitenciarele lor sunt:
- Luxemburg (73,9%),
- Elveția (69,6%),
- Grecia (57,8%),
- Austria (53,1%),
- Malta (51,5%),
- Catalunia (Spania) (46%),
- Belgia (43%),
- Estonia (33,3%),
- Italia (32,5%),
- Danemarca (30,1%)
- Norvegia (29,2%).
Închisorile cu cei mai puțini străini încarcerați sunt
- România (1,1%),
- Republica Moldova (1,3%),
- Polonia (1,8%),
- Letonia (1,9%),
- Lituania (2,1%)
- Albania (2,3%).
La 31 ianuarie 2020, procentul celor aflați în arest preventiv din întreaga Europă era de 22% din populația totală a penitenciarelor.
În țările cu peste 300.000 de locuitori, penitenciarele cu cel mai mare procent de arestați preventiv au fost:
- Armenia (45,8%),
- Albania (45,2%),
- Luxemburg (44,8%),
- Olanda (43,4%),
- Elveția (41,7%) ),
- Danemarca (38,2%),
- Belgia (37,1%),
- Marea Britanie (Irlanda de Nord) (36%),
- Croația (35,4%)%),
- Muntenegru (34,4%),
- Italia (31,1%),
- Cipru (30,8%)
- Franța (29,8%).
Penitenciarele cu cele mai mici procente de persoane aflate în arest preventiv au fost în:
- Cehia (8,5%),
- Rusia (9,82%),
- România (9,9%),
- Marea Britanie (Anglia) (11%),
- Polonia (11,5%)
- Lituania (11,8 %).
Sondajul arată că țările cu cea mai lungă durată medie de încarcerare în 2019 au fost:
- Azerbaidjan (32,9 luni),
- Portugalia (30,2),
- Rusia (29),
- Republica Moldova (25,7),
- Republica Cehă (23,2),
- România (22,2),
- Spania (19,9),
- Grecia (16,8)
- Italia (15,8)
- Albania (15,7),
- Republica Slovacă (14,9),
- Estonia (14,7), Georgia (13,8),
- Macedonia de Nord (13,1),
- Ungaria (10,9),
- Franța (10,8),
- Polonia (10,7)
- Austria (10,5).
De ce scade numărul deținuților?
Încă din 2013, când s-a atins un vârf de 131 de deținuți la 100.000 de locuitori, rata a scăzut în fiecare an, atingând o scădere generală de 20%.
Potrivit prof. Marcelo Aebi, coordonatorul cercetătorilor de la Universitatea Lausanne, această reducere reflectă parțial scăderea infracționalității tradiționale, precum furtul și jaful.
Este interesant, însă, că această scădere nu a fost neapărat compensată de o creștere a ratei criminalității cibernetice, dar nu pentru că aceasta n-ar avea loc. Se pare că pentru infracțiunile cibernetice sunt mai puține șanse de a obține o acuzare, mai ales pentru că infractorii se află de obicei în afara granițelor și sunt greu de găsit.
Problemele României la CEDO din cauza închisorilor
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a obligat România la plata a 1,6 milioane de euro despăgubiri în 2016 pentru supraaglomerarea penitenciarelor, dar și din cauza condițiilor necorespunzătoare de detenție.
Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României s-a angajat ca până în 2024 să modernizeze 1.351 de locuri de cazare în penitenciare și să construiască spații pentru 8.095 de locuri noi.
Potrivit informațiilor APADOR-CH, în 2019, Guvernul făcuse doar 70 de locuri noi de detenție, modernizase doar 282 de locuri existente și nu făcuse încă demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise.
În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor a crescut de la 111% în 2019 la 113% în 2020, deși, prin Legea "recursului compensatoriu", au fost eliberați 14.402 deținuți doar în perioada 2017-2019.
Mai departe, în 2021, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat că va demara procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru două închisori care vor fi construite în judeţele Prahova şi Buzău.
Conform ANP, construirea celor două penitenciare se înscrie în demersurile planificate pentru perioada 2020 – 2025 şi urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru persoanele private de libertate, prin reducerea supraaglomerării şi asigurarea respectării celor mai bune practici internaţionale referitoare la infrastructură şi regim de detenţie.
Cele două obiective sunt prevăzute în Memorandumul adoptat de Guvern în noiembrie 2020 privind aprobarea Planului de acţiune pentru perioada 2020 – 2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României.
Citește și:
