Cele aproape 60 de persoane care au fost evacuate în urma surpării unei porţiuni a străzii 23 August din Slănic se pot întoarce acasă, a decis marţi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Prahova.
Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a afirmat că principala cauză a prăbuşirii o reprezintă acumularea apei sub carosabil.
Hotărârea de azi a CJSU permite întoarcerea proprietarilor evacuaţi la proprietăţi, precum şi reluarea activităţii economice pentru operatorii şi instituţiile publice de pe strada 23 August.
De asemenea, se va relua furnizarea în regim normal a utilităţilor în zonă.
În continuare, se menţine interdicţia accesului pietonal şi auto pe zona afectată până la aplicarea soluţiilor de stabilizare.
Astfel, autorităţile locale vor lua măsuri pentru delimitarea zonei de interdicţie.
Ce s-a mai decis:
- se va monitoriza consumul din sistemul de alimentare cu apă în raport cu volumul eliminat în sistemul de canalizare pentru evitarea oricăror pierderi,
- va continua urmărirea clădirilor din vecinătatea surpării în raport cu martorii amplasaţi,
- vor fi făcute în continuare foraje de adâncime de până la 40 m în zonă, pentru a se putea aprecia potenţialul de producere a altor sufoziuni al apelor subterane,
- se vor urmări potenţialul de infiltrare din reţeaua de apă şi canalizare publică şi potenţialul de infiltrare către zona evenimentului din lacurile saline aflate la cote superioare şi din cursurile de apă din vecinătate.
"Se impune o supraveghere permanentă, cel puţin pentru o perioadă de timp, a zonei conului de surpare de pe strada 23 August şi efectuarea unor studii complexe hidrogeologice, geoinginereşti, geofizice, geochimice şi biogeofizice.
Se propune amenajarea cursului de apă Gorganul prin impermeabilizarea canalului de scurgere. Se recomandă utilizarea sistemelor de monitorizare automată a imobilelor care au posibilitatea avertizării în timp real, în cazul producerii unor fenomene de instabilitate ce ajută autorităţile locale să intervină, pentru limitarea pagubelor şi evacuarea persoanelor în pericol", se mai arată în decizia CJSU, citată de Agerpres.
Prefect: Nu a fost cutremur, nu e mina de sare de vină
”În mare, cauzele sunt cele pe care specialiştii le-au identificat încă din prima fază, însă am reuşit să le punctăm mai clar şi să eliminăm anumite cauze mai clar.
Pot să vă enumăr: în primul rând, este clar că nu vorbim de un seism; în al doilea rând, este clar că nu vorbim de o posibilă deversare a Băii Baciului.
În al treilea rând, este clar că nu vorbim de apă sărată, adică nu vorbim de o disoluţie a filonului de sare care să fi cauzat această tasare”, a declarat prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, citat de News.ro.
El a explicat că a fost vorba despre acumulări de ape, posibil provenite din mai multe surse, care au erodat din subteran strada.
”Este vorba de convergenţa tuturor apelor în acest loc, fie că vorbim de ape subterane, fie că vorbim de ape provenite din precipitaţii, caracteristica zonei a făcut posibilă această stagnare a apelor aici şi, mai departe, există şi posibilitatea unor foste puţuri mai vechi, unor foste fose. Pur şi simplu apa, stând aici, a reuşit să spele nisipul şi să taseze acest teren”, a adăugat Emil Drăgănescu.
Cauzele anunţate oficial
Ulterior, Prefectura Prahova a făcut publice date privind concluziile experţilor care au făcut măsurători în zona unde s-a format un crater adânc de peste doi metri.
”Aducem la cunoştinţă posibilele cauze care au condus la acest fenomen, aşa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiştilor:
- se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca şi cauză a sufoziunii
- existenţa posibilităţii unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
- eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părţi fine ale unor formaţiuni permeabile, creând zone afânate, care în urma creşterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situaţia unor ploi abundente) să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferenţial de scurgere a apelor subterane în zonă
- cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbuşită
- există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare într-o viitoare expertiza detaliată
- cauza surpării nu poate fi pusă cel puţin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
- având în vedere multitudinea de posibile surse de provenienţă a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării şi următoarele trei posibile teorii:
a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană şi din albia subterană a pârâului Gorgan, în situaţia în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafaţa, cat şi subteran, fiind poziţionată pe un con de dejecţie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluenţa unor ape subterane şi de suprafaţă cu caracter temporar”, se arată, marţi după-amiază, într-o informare a Prefecturii Prahova.