Ce șpăgi se mai cer în România: 15.000 de euro - un inspector ANAF, 27.000 de euro - un polițist

Ce șpăgi se mai cer în România: 15.000 de euro - un inspector ANAF, 27.000 de euro - un polițist
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Procurorii DNA au trimis vineri în judecată două dosare în care angajați ai statului au cerut mite impresionante pentru a închide ochii la încălcări ale legii.

Un prim caz este al unui inspector de la ANAF Oradea,Cătălin Sabău, care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru luare de mită în formă agravată. El a fost prins că a luat mită 15.000 de euro după un control făcut la o persoană fizică autorizată bănuită de desfășurarea unor activități de comerț online neînregistrate fiscal.

ADVERTISING

Banii respectivi ar fi fost primiți de inculpat pentru a nu sesiza organele de urmărire penală cu neregulile constatate în contextul controlului și pentru a stabili obligații fiscale mai mici în sarcina persoanei vizate, arată procurorii DNA Cluj.

Al doilea caz este al unui polițist din București, Andrei Iulian Stancu, de asemenea trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru două infracțiuni de luare de mită, una de dare de mită, trei de trafic de influență și una de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității și dare de mită.

ADVERTISING

Procurorii DNA București îl acuză că în perioada februarie - aprilie 2022, polițistul ar fi pretins și primit mai multe foloase necuvenite pentru sine și pentru alții, de la persoane vizate în dosare penale pe care le avea în lucru, în schimbul promisiunilor că va conduce anchetele spre un rezultat favorabil acestora.

Concret, Stancu ar pretins și primit suma de 27.000 de euro (din care 20.000 euro pentru sine) de la un om de afaceri, în schimbul soluționării favorabile a unui dosar penal care îl viza pe acesta și firma acestuia, polițistul angajându-se să întocmească un referat cu propunere de clasare a cauzei, potrivit comunicatului DNA.

ADVERTISING

Polițistul ar fi dat asigurări că diferența de bani ar fi urmat să ajungă la un procuror, pe lângă care ofițerul ar fi urmat să intervină pentru soluționarea favorabilă a dosarului.

De asemenea, Stancu este bănuit că a pretins de la doi reprezentanți ai unor unități sanitare foloase necuvenite pentru un om de afaceri, constând în atribuirea, către societățile reprezentate sau controlate de acesta din urmă, de contracte de achiziție.

În schimb, ofițerul s-ar fi angajat să intervină pe lângă un procuror și alți polițiști astfel încât cei doi reprezentanți ai unităților sanitare să nu fie trași la răspundere. Ca recompensă, Stancu ar fi acceptat oferta omului de afaceri de a primi un procentaj din contractele unităților sanitare, după momentul atribuirii.

La solicitarea aceluiași om de afaceri, Stancu i-ar fi promis unui alt polițist care avea în lucru o anchetă penală în care omul de afaceri era parte vătămată că va fi recompensat cu un anumit procent din valoarea prejudiciului care avea să fie recuperat (110.000 de euro), în situația în care va soluționa mai repede dosarul penal.

Într-un context separat, polițistul ar fi permis unei persoane ce urma să fie audiată ca martor într-un dosar penal să aibă acces la activitățile de cercetare penală ce urmau a fi desfășurate și, totodată, i-ar fi furnizat date din anchetă. În schimb, ar fi solicitat persoanei respective să facă demersuri în legătură cu un post pe care îl viza.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇