Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) anunță că Pilonul II de pensii private obligatorii a împlinit 15 ani de existență, în luna mai a anului 2023.
Nu mai puțin de 8 milioane de români economisesc acum prin contribuții la fonduri de pensii private obligatorii, care au colectat deja active de peste 107 miliarde de lei.
Suma poate părea mare. Dar nu este, în condițiile în care Pilonul II reprezintă, pentru milioane de români, singura șansă pe care o au, momentan, la o pensie decentă.
„După 15 ani de funcționare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanți, în timp ce activele nete aflate în administrare au depășit 107,7 miliarde lei (cca. 21,6 miliarde de euro), un maxim istoric pentru sistem.
Pilonul II a colectat în acești 15 ani contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a realizat plăți totale în valoare de peste 1,4 miliarde de lei către un număr total de cca. 108.000 de beneficiari (participanți și moștenitori)”, se arată într-un comunicat transmis de APAPR redacției Spotmedia.ro.
De ce ne interesează pensiile private obligatorii
Cu toții ne dorim o pensie generoasă, care să ne asigură un trai liniștit, la vârsta a III-a.
Din păcate, pensiile de stat sunt, în cele mai multe cazuri, destul de mici.
În consecință, după o viață de muncă, mulți români sunt nevoiți să trăiască, la pensie, la limita sărăciei.
„Nivelul de economisire pe termen lung al populației României este în prezent extrem de redus, cu implicații majore asupra nivelului de trai la pensionare.
Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii își doresc pensii duble față de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deși majoritatea covârșitoare a populației nu economisește și recunoaște că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.
La întrebarea «Care credeți că este valoarea unei pensii decente cu care să vă descurcați?»”, valoarea medie a răspunsurilor a fost de 3.650 de lei, nivel mai mult decât dublu față de 1.736 lei, cât este pensia medie de stat din sistemul contributiv (sursa: Casa Națională de Pensii Publice, octombrie 2022).
La momentul sondajului, doar circa 7% dintre pensionarii din sistemul public încasau o pensie lunară mai mare de 3.650 de lei (estimare bazată pe datele publice ale CNPP).
83% dintre români spun că nu economisesc nimic pe cont propriu în vederea pensionării.
55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă, în timp ce doar 37% au încredere că statul român nu va avea nicio problemă cu plata pensiilor.
Tot 55% spun că nu le este clar ce pensie vor primi de la stat, pentru că nivelul depinde de factorul politic, relevă cercetarea sociologică a ISRA Center.
Una dintre principalele concluzii ale sondajului de opinie a fost că Pilonul II de pensii private reprezintă singura sursa de acumulare financiară în vederea pensionării pentru o pondere covârșitoare a populației României, în special în zona celor cu venituri sub medie”, a transmis APAPR.
Cum au fost administrați banii
„De la lansarea sistemului și până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,38% pentru aceeași perioadă. În termeni
monetari, câștigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele,
este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).
La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienței sistemului. Pe de o
parte, avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluțiile negative ale titlurilor de
stat și burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăților în primul trimestru al acestui an,
care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei povești de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat inițial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.
În 2018, contribuția obligatorie a românilor la Pilonul II a fost diminuată de la 5,1% la 3,75%.
Cum funcționează pensiile private în alte țări și de ce România e mult în urmă
„În Uniunea Europeană, 13 din cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-
obligatorii: Bulgaria, Croația, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.
În toate celelalte 14 state UE funcționează sisteme de pensii private voluntare.
În OCDE, organizație la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state
membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.
Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.
În unele cazuri, angajatorii sunt obligați să-și înroleze automat salariații în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunța în anumite condiții. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariați (ex: sectorul public, profesiile cu condiții grele de muncă, profesiile liberale, etc.).
În toate celelalte 16 state OCDE funcționează sisteme de pensii private voluntare (pentru că oamenii pot să economisească și o fac, conștienți că vor avea nevoie de acei bani - n.red.)”, a mai transmis APAPR.
Asociația susține că în România Pilonul II joacă un rol marginal în economie și e subdezvoltat. În alte state, lucruri stau cu totul altfel.
„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte țări din Europa Centrale și de Est, fondurile de
Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene și internaționale.
Activele nete administrate de fondurile de pensii private de Pilon II din România reprezintă azi doar 6,8%
din PIB-ul estimat la nivelul anului 2023, comparativ cu o medie de circa 67% din PIB la nivelul statelor
membre OCDE (statistici din 2021, cele mai recente disponibile) – cu alte cuvinte, Pilonul II din România
este de zece ori mai puțin dezvoltat decât sistemele similare din statele membre OCDE”,