Cât plătesc la curent și cum economisesc primăriile? Comparație între București, Oradea, Iași și Brașov

Cât plătesc la curent și cum economisesc primăriile? Comparație între București, Oradea, Iași și Brașov

Românii au auzit, de nenumărate ori, în ultima perioadă, că trebuie să economisească energie electrică. Și că numai dacă ne vom reduce consumul propriu vom reuși să ținem becul aprins la iarnă și să ne achităm factura de curent.

Întrebarea este: economisesc suficient și instituțiile care plătesc energia electrică din bani publici?

spotmedia.ro a întrebat, încă de pe 24 octombrie, Primăria Municipiului București (PMB) și primăriile din Oradea, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara cât le-a costat criza din energie și ce măsuri iau ca să își scadă consumul de curent pe care îl achită cu bani publici.

Primăriile din Cluj-Napoca și Timișoara nu au răspuns întrebărilor spotmedia.ro, până la momentul publicării acestui articol.

Iată cum stau lucrurile în celelalte oraşe.

Primăria Capitalei: Economie de circa 8%, prin montarea de becuri LED

Sediul central al Primăriei Municipiului București (PMB) este pe Bulevardul Elisabeta, la numărul 47.

Este o clădire mare, cu subsol, parter și 4 etaje. Suprafața construită desfășurată este de 21.992 de metri pătrați.

Sediul PMB este utilizat intens. Sunt sute de funcționari care lucrează acolo simultan, de luni până vineri. Iar asta înseamnă că în clădire e un consum considerabil de energie electrică: peste 1 milion de kWh pe an (în medie, consumul a cel puțin 700 de apartamente cu 2 camere – n.red.).

Iată cum a evoluat consumul de energie electrică al PMB, dar și cheltuielile cu curentul electric cumpărat de la Enel.

În 2019, PMB a consumat 1.078.340 kWh (la prețul de 0,19 lei/kWh).

În 2020, consumul a crescut spectaculos, cu peste 35% și a ajuns la 1.460.940 kWh (la prețul de 0,35 lei/kWh pentru cea mai mare parte din an).

Potrivit PMB, diferența de consum se explică prin faptul că, în perioada mai-iulie 2019, în sediul PMB nu a funcționat instalația de răcire a aerului. În 2020, când aceasta a funcționat ori de câte ori a fost nevoie, a crescut considerabil și consumul de curent.

Potrivit instituției conduse de Nicușor Dan, acest consum de energie electrică este cel necesar pentru asigurarea unor condiții optime pentru funcționari.

Cu toate astea, PMB spune că a reușit să își scadă consumul de curent cu aproximativ 8%, în 2021, prin montarea de becuri economice și cu tehnologie LED, în locul celor clasice. Așa că în 2021, la sediul instituției s-au consumat doar 1.343.700 kWh (la prețul de 0,335 lei/kWh).

Pe lângă înlocuirea becurilor, PMB susține că a mai luat și alte măsuri de economisire, cum ar fi „întreruperea iluminatului de pe fațada clădirii între orele 22:00-06:00, întreruperea iluminatului ornamental din interiorul clădirii, închiderea sistemului de răcire/încălzire al clădirii între orele 20:00-05:00”.

Rămâne să vedem cum va evolua consumul de energie al instituției, pe termen mediu și lung.

Potrivit calculelor spotmedia.ro pe baza datelor de consum din prima partea a anului, date furnizate de PMB, în 2022, instituția va înregistra un consum de curent similar cu cel din 2021.

Primăria Oradea își instruiește angajații să evite risipa

Primăria Oradea are un sediu mai mic decât PMB, de doar 8.857 mp, desfășurați pe mai multe nivele: demisol, parter, 2 etaje și un turn cu orologiu.

În ciuda solicitării noastre, instituția nu ne-a comunicat cât curent a consumat anual, din 2019 încoace. Ne-a transmis doar că acest consum „a avut o evoluție constantă, clădirea fiind ocupată și utilizată integral în toți acești ani de referință”.

În plus, Primăria Oradea ne-a transmis prețurile la care a cumpărat curentul și care pornesc de la 0,224 lei/kWh (în 2019), la 0,415 lei/kWh (în prezent). Acum, prețurile sunt aproape la jumătate, față de cele din București.

Instituția susține că pentru eficientizare energetică a dispus mai multe tipuri de măsuri.

Spre exemplu, a început un audit energetic, ca să vadă clar ce e de făcut.

A decis să nu mai permită folosirea de calorifere electrice sau reșouri și să-i instruiască pe funcționari să nu lase lumina aprinsă inutil și să închidă toate calculatoarele și toate celelalte echipamente electronice din birouri, la final de program.

Termostatele frigiderelor trebuie potrivite în conformitate cu conținutul de la interior, nu lăsate la temperaturi joase fără justificare.

A început să înlocuiască şi corpurile de iluminat tip neon clasic cu unele cu LED. Sunt mai scumpe, dar investiția se recuperează în câteva luni, pentru că 30% din consumul de curent al clădirii se duce pe iluminat, ne-a transmis Primăria Oradea.

Instituția a redus și perioadele de iluminat ornamental (nu ne-a spus și cu cât le-a redus - n.red.) și vrea întrerupătoare cu reglaj pentru corpurile mari de iluminat de la interior, ca să poată scădea intensitatea luminii. Iar acolo unde este posibil (adică în zonele cu trafic mai redus), primăria își dorește lumini cu senzori de mișcare. În acest fel, becurile ar rămâne aprinse doar pentru câteva secunde, când un culoar sau o cameră este tranzitată. Ulterior, becurile s-ar stinge și n-ar mai consuma curent.

Nu în ultimul rând, Primăria Oradea și-a propus să cumpere doar echipamente electronice cu consum redus de energie.

Per total, Primăria Oradea ne-a transmis că obiectivul pe care și l-a propus este să ajungă să economisească 15-20% din energia electrică pe care o consumă. Nu e clar, însă, în cât timp ar urma să atingă această țintă de economisire.

Iar în lipsa datelor de consum pe anii precedenți - pe care instituția nu a dorit să ni le comunice - nu avem cum să apreciem dacă până acum a făcut sau nu vreun progres.

Primăria Iași: sediu mic și economie de 5% la curent

Primăria Iași are cel mai mic sediu dintre toate municipalităţile care au răspuns solicitării spotmedia.ro, cu o suprafață utilă de doar 3.059 mp.

Instituția condusă de primarul Mihai Chirica (PNL) ne-a transmis că, în anii 2019 și 2020, a consumat câte 96.000 kWh, potrivit furnizorului său, E-on Energie România.

În 2021, consumul a scăzut cu 5.000 de kWh (adică 5,2%), datorită măsurilor de economisire, susține Primăria Iași.

Aceste măsuri sunt „schimbarea becurilor cu unele cu LED, reducerea iluminatului în spațiile comune și deconectarea aparatelor de la sursa de energie, atunci când acestea nu sunt folosite”.

Primăria Iași nu a menționat alte măsuri pe care intenționează să le ia pentru a continua să-și diminueze consumul de energie electrică.

Primăria Brașov: nicio vorbă despre economisire de energie

Sediul Primăriei Brașov are 11.313 metri pătrați. Este la jumătatea celui al PMB.

În 2019, sediul Primăriei din Brașov a consumat 437.959 kWh. În 2020, consumul a crescut cu doar 3,2%. Apoi, a mai crescut încă o dată cu 1,7% și a ajuns la 460.104 kWh in 2021.

În primele 9 luni din 2022, primăria din Brașov a consumat 343.750 kWh. Și, cel mai probabil, va înregistra pentru 2022 un consum similar cu cel din anii precedenți.

Din 2019 încoace, Primăria din Brașov a cumpărat curent de la Electrica Furnizare SA la prețuri mai mari decât primăria din București (care cumpără de la Enel). Spre exemplu, încă din 2019, Primăria Brașov achita 0,61 lei/kWh, de 3 ori mai mult decât plătea PMB.

Instituția condusă de Allen Coliban nu ne-a comunicat nicio măsură pe care să o fi luat sau pe care intenționează să o ia pentru a-și reduce consumul de energie electrică și cheltuiala cu facturile.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇