An de an, mii de primari din comune și orașe mici îngroapă milioane de euro în paranghelii cu iz electoral, vopsite festiv în «zilele orașului» sau «festivaluri locale». Fără vreo legătură reală cu istoricul și identitatea locului.
Așa că Guvernul – dacă chiar vrea să oprească risipa – ar trebui să găsească o cale să pună capăt acestui spectacol caraghios și costisitor.
Putem — și chiar ar trebui — să avem festivaluri care să ne bucure și să ne crească. Concerte cu toate genurile de muzică, competiții sportive pentru copii și adulți, evenimente culturale care adună oameni, construiesc comunități și lasă ceva în urmă. Pe asta chiar merită să dăm bani publici. Asta înseamnă investiție în oameni.
Ce nu merită sunt zdrăngăneli cu boxe urlând, în fum de grătar și miros de bere, menite, în principal, să-i mai asigure primarului încă un mandat.
Vă arătăm astăzi câți bani se scurg pe câteva zile de concert, în comunitățile mici, din România.
Prahova: între 21.000 și 44.000 de euro pentru o seară de concert sătesc
Începem din comuna prahoveană Brazi. Are 7.811 locuitori, care locuiesc în 6 sate.
Pentru două zile de spectacol prilejuit de Zilele comunei din acest an, primăria a încredințat direct două contracte, în valoare totală de 88.000 de euro. Le găsiți aici: SICAP-1 și SICAP-2. O medie zilnică pentru eveniment: 44.000 de euro cheltuiți.
Printre interpreți: Nicu Paleru, Plăieșii, Vesacan și Lidia Buble.
Imaginea primarului Leonaș Radu apare inclusiv pe afișul evenimentului (în stânga sus).
Evident, primarul e omniprezent la festival. Îl puteți vedea aici (cu începere de la minutul 22:00) pe Leonaș Radu, cum dansează pe scenă cu o formație și ia microfonul ca să le explice oamenilor că el este mereu alături de comunitate.
Leonaș Radu a intrat în atenția presei în 2024, când a dat 20.000 de euro din banii primăriei pe brelocuri. Detalii aici.
Comuna Blejoi din Prahova are 3 sate în care locuiesc puțin peste 9.250 de oameni.
Primăria comunei a încredințat direct 3 contracte pe zilele comunei din acest an. Suma totală, pentru 3 zile de show, cu artiști, scenă, sunet, lumini și asistență medicală obligatorie: 64.738 euro. Deci, o medie zilnică de: 21.500 euro. Puteți găsi achizițiile aici, aici și aici.
În cele 3 seri de concert vor cânta interpreți de diverse genuri, de la Mioara Velicu și Fuego, la Vali Vijelie.
Să ne uităm și la comuna vecină: Paulești. Are 4 sate și o populație puțin mai mică decât Blejoi: 7.985 de persoane.
Primăria Paulești a dat, prin încredințare directă, 54.250 euro pentru organizarea unui eveniment de 2 zile numit „Festivalul cireșelor”. Media cheltuielii zilnice e, deci, mai ridicată decât la Blejoi. Mai exact: 27.125 de euro, pe ziua de festival.
Vă duce numele „Festivalul cireșelor” cu gândul la ceva tradițional? A avut și părți tradiționale. A avut și artiști ca Jador sau Gabriel Dorobanțu, potrivit anunțului postat aici - SICAP - 3.
Dâmbovița: azi îți faci firmă, mâine faci 28.000 de euro pe banii primăriei
Comuna Dobra are aproape 3.400 de locuitori, care trăiesc în două sate.
Pentru ziua comunei din acest an, instituția condusă de Daniel Cosmin Nica a făcut o încredințare directă pe care o găsiți aici: SICAP-4. Valoarea: 28.812 euro.
Încredințarea s-a petrecut pe 24 iunie. Firma care primește banii de la primărie - adică SC Luxuria Fest SRL - s-a înființat cu mai puțin de două săptămâni înainte de procedura de atribuire. Adică pe 11 iunie, potrivit informațiilor de pe platforma listăfirme.ro.
Greu de zis cum a convins o firmă cu câteva zile de experiență o instituție să-i plătească o sumă atât de mare!
Din acești bani, firma trebuie să aducă corturi pentru invitați, toalete și invitați care să cânte, Irina Loghin, trapperul Yny Sebi și manelistul Jador. La final, un foc de artificii de 3 minute.
Firma cu care primăria din Dobra a organizat anul trecut ziua comunei se numește Mmv Business Consult SRL și are, în continuare, de treabă prin județ.
În acest an a primește încredințări directe de la conducerea primăriei comunei Aninoasa. Mai întâi a primit o încredințare de 2.000 de euro pentru un eveniment de 14 februarie, cu mese de cocktail, servicii foto și concert. Atribuirea, aici SICAP - 5.
Mulțumită de eveniment, primăria din Aninoasa, condusă de Vlăduț Nicolaie, i-a mai dat firmei o încredințare directă. De această dată, în valoare 23.000 de euro, ca să organizeze și evenimentele de ziua comunei. Atribuirea, aici: SICAP - 6.
Vâlcea: comună cu 1.600 de locuitori și concert de 16.000 euro
Comuna Mălaia din Vâlcea are doar 1.600 de locuitori. Dar primăria le face concert de două zile. A dat o atribuire directă de peste 16.000 de euro pentru un eveniment de două zile, cu cântăreți de muzică populară, cum ar fi Nicolaie Furdui Iancu și Aurel Tămaș. Procedura și detalii despre concerte, aici: SICAP-7.
La oraș e mai scump. Primăria din Băile Olănești - oraș cu 3.750 de locuitori - a dat, în acest an, o atribuire de aproape 20.500 de euro pentru un concert de Zilele Orașului.
Dacă vreți să vedeți cum decurge un astfel de eveniment, găsiți o știre aici, despre ediția de anul trecut. Îl veți vedea pe primar și pe președintele Consiliului Județean Vâlcea cum se laudă, se felicită reciproc pentru reușite și promit mai bine pentru oameni. La un eveniment scump, pe care-l organizează din banii lor.
Cât costă distracția
În România, există 278 de orașe mici și 2.861 de comune. Iar cele mai multe dintre ele organizează, an de an, „zilele localității” - cu spectacole și concerte plătite din bani publici.
Prețul unei zile de concert variază între 6.000 și peste 40.000 de euro. În medie: 23.000 de euro.
Dacă presupunem că două treimi dintre aceste localități organizează anual astfel de evenimente, și fiecare plătește, în medie, 23.000 de euro pe o zi de spectacol, rezultatul este halucinant: peste 42 de milioane de euro cheltuiți în fiecare an doar pe aceste petreceri.
Există viață și fără paranghelii
Cheltuielile uriașe cu concerte și evenimente „de sărbătoare” în localitățile mici din România nu aduc nicio valoare reală comunităților. Ele servesc, mai degrabă, intereselor primarilor, care vor să se laude cu „realizările” lor.
Dacă am renunța la aceste festivități costisitoare, oamenii nu ar pierde nimic esențial.
În schimb, primarilor le-ar rămâne resurse pe care le-ar putea direcționa spre investiții care sprijină cu adevărat comunitățile: educație, sănătate și activități culturale cu impact real și durabil.
Într-un context în care resursele sunt tot mai restrânse, atât la nivel central, cât și local, muzica s-a oprit deja. Rămâne întrebarea: când oprim și horele?