Aproape toate marile investiții în termoficare anunțate de Nicușor Dan pentru acest an s-au poticnit. Și nu e clar ce și cât se mai poate face până iarna viitoare.
Așa că nimeni n-ar putea spune acum de câtă căldură și de câtă apă caldă vor mai avea parte bucureștenii, odată cu venirea frigului.
Ca să nu rămână Bucureștiul în ger, Primăria Generală a decis, iarna trecută, să nu suprasolicite rețeaua îmbătrânită de termoficare din subteranele orașului.
Așa că a folosit-o la parametri reduși și le-a dat oamenilor mai puțină căldură și apă caldă.
Dar chiar și așa, specialiștii care țin rețeaua în funcțiune au explicat pentru SpotMedia.ro că au fost îngenunchiați de numărul mare de avarii care au apărut la conductele magistrale.
Și că e nevoie urgentă de înlocuirea cât mai multor astfel de țevi. În caz contrar, degradarea accelerată a rețelei va continua. Și e greu de spus cum și cu ce costuri va mai funcționa ea, în iernile următoare.
Nicușor Dan a spus că are soluții și că, de la an la an, lucrurile vor sta mai bine, în Capitală.
Mai exact, primarul general ar vrea să înlocuiască, în acest an, 53 de kilometri de conductă magistrală, cu ajutorul Companiei Municipale Energetica Servicii SA și cu firme private.
În plus, Nicușor Dan a spus că vrea să amplaseze o centrală termică provizorie în estul Capitalei, pe locul fostei CET Titan, dezafectată în 2013.
În acest fel, căldura ar urma să ajungă și în cartiere precum Colentina, unde - din cauza distanței mari pânâ la cel mai apropiat CET - caloriferele au fost mai mult reci, iarna trecută, iar problemele cu apa caldă sunt la ordinea zilei.
Marea problemă este că - deși suntem deja la jumătatea anului - niciuna dintre promisiunile lui Nicușor Dan nu a prins nici măcar contur.
Iată în ce stadiu se află fiecare dintre proiecte și ce speranța mai sunt ca ele să se realizeze până la iarnă.
Centrala provizorie din Titan nu există nici măcar pe hârtie
Guvernul vrea de mai mulți ani să construiască o nouă centrală electrică de termoficare (CET) în Titan, chiar pe locul celei care a fost dezafectată în 2013.
În acest scop, în martie 2019 s-a înființat Titan Power SA, deținută de Guvern, prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) SA și a Electrocentrale Group SA.
De la finele anului trecut, cei 2 acționari au majorat capitalul social al Titan Power SA cu peste 90 de milioane de lei, cu teren, clădiri și un studiu de prefezabilitate pentru viitoarea centrală.
Președintele directoratului SAPE, Bogdan Stănescu, a declarat pentru SpotMedia.ro că acum e în lucru un caiet de sarcini. Acesta e necesar pentu lansarea unei licitații prin care să se aleagă specialiștii care vor face studiul de fezabilitate pentru viitoarea centrală de la Titan.
Și abia apoi se va selecta, tot prin licitație, un constructor, care să realizeze centrala.
E greu de spus acum câți ani vor dura toate astea.
Singura soluție, pe termen scurt, ar fi realizatea centralei provizorii promise de Nicușor Dan. Vorbim despre cazane cu capacitate mare care să înfiebânte apă pentru furnizarea de agent termic în zona de est a Bucureștiului.
Din păcate, până acum, nu s-a făcut mai nimic în acest sens.
Surse din termoficare au declarat pentru SpotMedia.ro că totul ar trebui să înceapă de la Termoenergetica SA, care să confirme că va cumpăra energie termică de la viitoarea centrală provizorie.
Între Primăria Capitalei și SAPE (ca acționar al Titan Power SA) s-a purtat o corespondență pe această temă. Iar PMB a transmis în octombrie 2020 - cu întârziere de un an - că ar avea nevoie de energia termică. Dar atunci era vorba despre viitoarea CET, nu despre vreo centrală provizorie.
Potivit lui Bogdan Stănescu, Termoenergetica ar urma să își închirieze spațiul pe care să monteze centrala provizorie.
Directorul Termoenergetica SA, Alexandru Burghiu, susține, însă, că n-are cum să cumpere energie direct de la o firmă, fie ea și una de stat.
”Problema aici este că energia termică s-ar cumpăra din bani publici. Iar asta înseamnă că trebuie organizată o procedură. Sunt și alți privați cu terenuri în zonă care și-au arătat interesul pentru o astfel de investiție.
La acest moment, e în lucru un caiet de sarcini pentru o licitație, la care să se aleagă cine să investească și să furnizeze energie în acea zonă”, a declarat Alexandru Burghiu pentru SpotMedia.ro.
Spre exemplu, Constantin Bucur, patronul Vest Energo (care livrează deja energie termică în sistem), a precizat pentru SpotMedia.ro că - deși nu și-a luat încă banii pe căldura livrată iarna trecută în București - e pregătit să investească din nou în producție de energie termică.
”Eu un fapt, eu am deja capacități de rezervă cu care pot să produc. Dar nu se vrea. De când era primar Sorin Oprescu tot spun: Domnilor, să rezolvăm problema producției în zona de nord a orașului. Nu s-a dorit.
La Colentina, tot în timpul lui Oprescu, am închiriat un teren pentru 45 de ani, ca să facem producție (de agent termic - n.red.). Am comandat și echipamentele. Nu s-a mai făcut până azi nimic. Am mai pierdut și timpul degeaba”, a declarat Constantin Bucur pentru SpotMedia.ro.
Omul de afaceri susține că i-a spus încă din februarie lui Nicușor Dan că trebuie să înceapă procedurile pentru noi unități de producție, dar că nu știe să se fi luat vreo măsură până azi.
Nicio firmă n-a depus ofertă ca să înlocuiască țevile învechite
În februarie, Nicușor Dan a spus că lucrările de înlocuirea de conducte uzate finanțate cu bani europeni vor începe abia în 2022. În acest an, însă, ar urma să se înlocuiască 53 de kilometri de conductă.
Compania Municipală Energetica Servicii SA - care lucra deja la înlocuirea unor țevi în zona Bobocica - a început să schimbe 11 kilometri din magistrala Progresu-Ferentari.
Surse din cadrul companiei au precizat pentru SpotMedia.ro că e posibil ca lucrările din Ferentari să nu se termine în acest an.
Iar pentru a deschide noi șantiere și a înlocui conducte și în alte părți ale orașului, compania municipală nu mai are resurse, momentan.
Așa că, pentru înlocuirea celorlalți aproape 40 de kilometri promiși de Nicușor Dan, Primăria Capitalei a lansat, pe 24 aprilie, o licitație, în speranța că va găsi firme private cu care să lucreze.
În prealabil, Nicușor Dan s-a întâlnit cu reprezentanții firmelor interesate să schimbe conductele, iar documentația a fost pusă în dezbatare publică.
Din păcate, rezultatele se lasă așteptate: nicio firmă n-a depus ofertă pentru a schimba țevi uzate. Așa că Primăria Capitalei a prelungit perioada de depunere a ofertelor cu o săptămână, până pe 14 iunie.
Problema este că timpul curge în defavoarea bucureștenilor. Chiar dacă, de această dată, firmele ar depune oferte, tot va mai fi nevoie de o perioadă în care acestea să fie analizate. Apoi - dacă nu sunt contestații - urmeză semnarea contractului și obținerea unor autorizații. Și abia apoi se va trece la înlocuirea conductelor.
Iar lucrările merg greu. Spre exemplu, în timpul adiministrațieie Firea, Energetica Servicii SA și Termoenergetica SA (cu salariații proprii, dar și cu 5 firme contractate prin licitație) au reușit să schimbe doar 23,5 kilometri de conductă (circa 3% din cât ar trebui schimbat).
Așa că e destul de greu de crezut că, în numai jumătate de an, administrația lui Nicușor Dan ar putea schimba aproape de două ori pe atât, indiferent cu cine va lucra.
Un ajutor la înlocuirea conductelor ar putea veni de la Termoenergetica SA. Potrivit lui Alexandru Burghiu, societatea a schimbat până acum, în acest an, 8 km de conductă magistrală.
Și-a propus să depășească 20 de kilometri înlocuinți, dar atingerea acestui obiectiv nu e o certitudine.
Burghiu spune că, pe lângă dificultățile din teren, o problemă ar putea-o reprezenta și faptul că s-a scumpit mult conducta de termoficare, pe fondul unor majorări de preț la fier.
Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile. Cert este că, la acest moment, suntem foarte departe de ritmul de înlocuire a conductelor care ar putea să oprească degradarea accelerată a rețelei de termoficare.
Și cum această rețea abia a făcut față iernii trecute, e foarte greu de spus ce urmează, odată ce va veni din nou frigul.
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.
Citește și:
