Viceprimarul Horia Tomescu (USR) spune că, în 2023, bucureștenii vor vedea schimbări în unele dintre parcurile Capitalei. Se vor asfalta alei, se vor monta bănci noi și coșuri de gunoi mai mari. În Cișmigiu se va umple, din nou, lacul principal și se va circula, în sfârșit, pe Podul Mare, a cărui restaurare se apropie de final.
Acum că Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) a încheiat contracte pentru îngrijirea spațiilor verzi cu o asociere de firme, în mod normal iarba ar trebui tunsă la timp.
Există, însă, și proiecte mult așteptate - cum ar fi repararea promenadei de pe malul Lacului Herăstrău - care vor începe, cel mai devreme, la finalul acestui an. Și pentru restaurarea Parcului Carol se va lucra tot la hârtii, cel puțin în prima parte a lui 2023. Și apoi va urma o licitație. Așa că șanse să vedem schimbări importante în parc, în acest an, nu prea sunt.
Despre schimbările la care se lucrează și despre cele pe care le vom și vedea, într-adevăr, în marile parcuri ale PMB gestionate de ALPAB ne-a vorbit viceprimarul Horia Tomescu (USR), într-un interviu acordat Spotmedia.ro.
Tomescu coordonează, printre altele, activitatea ALPAB și pe cea a Direcției de Mediu din cadrul PMB, în baza unor dispoziții de primar prin care Nicușor Dan i-a delegat atribuții.
Și chiar dacă bugetul Capitalei pentru 2023 n-a fost încă adoptat, pentru parte dintre proiecte administrația a decis deja că trebuie să aloce bani.
Ce se întâmplă în Herăstrău? Încep lucrările la repararea malului, în acest an? Veți lucra cu Trustul de Clădiri Metropolitane, ca să meargă mai repede?
Investiția în apărările de maluri (un fel de consolidare – n.red.) are o valoare de 72 de milioane de lei. Și nu, nu vom merge pe normă internă, pe atribuire directă către Trustul de Clădiri Metropolitane.
Avem documentație în pregătire, vom ieși cu licitația publică probabil în maxim 60 de zile.
Ne așteptăm să ne supravegheze îndeaproape Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Nu știm câte contestații vom avea, dar probabil că licitația se va finaliza în toamna acestui an.
Apoi (după semnarea contractului – n.red.), vom da drumul la proiectare. Care va dura 60-90 de zile.
Deci, în cel mai optimist scenariu, execuția acestui proiect va începe undeva în iarna lui 2023.
După părerea mea, proiectul apărărilor de mal va dura 3-4 ani și va avea nevoie de un management atent.
Sigur că noi am putea să reasfaltăm aleile crăpate. Problema este că, dacă nu reparăm ce e dedesubt, asfaltul s-ar crăpa, din nou, peste câteva luni. Am cheltui degeaba niște bani publici. Și nu-mi doresc asta.
Anul trecut, Consiliul General a adoptat un proiect de restaurare a parcului Carol. Se va lucra în acest an, în parc?
Acolo avem, de fapt, 3 proiecte.
Sunt 2 documentații DALI. Adică documentații pentru avizare a lucrărilor de intervenție (un fel de studii de fezabilitate întocmite pentru lucrări de reparații – n.red.).
Una este pentru un sistem de apă și irigații, iar a doua, pentru un sistem de canalizare. Ne vom sfătui cu cei de la Apa Nova pe acest subiect. Dar vom lansa licitație în acest an pentru a selecta firme cu care să realizăm proiectele.
Și mai este documentația pentru reabilitare peisagistică, adoptată în cursul anului trecut. Aici vom avea nevoie de Documentație Tehnică pentru Obținerea Autorizației de Construire (DTAC).
Avem nevoie de Ministerul Culturii pentru asta. Și înțeleg că acolo lucrurile se desfășoară cu oarecare greutate.
Probabil că în prima parte a anului vom face foarte multe hârtii. Și sperăm că în cursul acestui an vom putea lansa și această licitație.
Compania municipală Parcuri și Grădini SA și-a încetat activitatea pe teren. Știu că pentru unele parcuri ați semnat un contract cu o asociere de firme. Cine va tunde iarba, cine se va ocupa de spațiile verzi?
S-a încheiat licitația lansată de ALPAB la începutul lui 2022
Și am semnat acord-cadru pentru lucrări în parcuri cu câștigătorul (o asociere de firme condusă de Garden Center Grup SRL, care va primi comenzi de lucrări de la ALPAB, în locul Companiei Municipale Parcuri și Grădini SA – n.red.).
Am și început să le dăm comenzi și să lucrăm cu ei.
Ce se va întâmpla cu Cișmigiul?
Lucrările la Podul Mare se vor termina, probabil, spre 1 martie.
Trebuie lipite, acolo, anumite elemente ornamentale. Și pentru asta e nevoie de o anumită temperatură ambientală mai ridicată, care să se mențină și pe durata nopții.
S-au finalizat reparațiile la cuva Lacului Mic. Acum lucrările sunt în proces de recepție.
Și pentru că tot e organizare de șantier acolo, am rugat ALPAB și Trustul de Clădiri Metropolitane București (TCMB) să facă reparațiile necesare și la cuva Lacului Mare (care să poată fi ulterior umplut cu apă).
Și vom lucra, tot cu TCMB, la reparații de alei.
Ați rezolvat problema ciorilor care fac mizerie?
Au venit foarte mulți să ne dea sfaturi. Dar când am lansat licitație pentru un studiu care să identifice cauzele și soluțiile problemei, n-a depus nimeni ofertă.
Ne mai sfătuim cu specialiști și lansăm din nou licitația, în acest an. Dacă iar nu vine nimeni, va trebui să găsim soluții și fără acel studiu. Pentru că problema nu va dispărea de la sine.
Acum, iarna, sunt doar porumbei acolo. Dar și ei reprezintă o parte din problemă, din punctul meu de vedere.
Nu vreau nici să vănăm păsările, nici să le stricăm cuiburile și nici să le facem vreun alt rău.
Și atunci am venit cu soluția curentă, a păsărilor de pradă care sunt antrenate să nu omoare, ci doar să alunge.
Așa că am stat cu ALPAB să citim și să vedem cum se procedează în alte mari parcuri din lume. Și am găsit soluția cu ulii la Londra, în Trafalgar Square. Acolo există chiar o echipa de ulii a parcului.
La noi, asta ar însemna să își angajeze ALPAB ulii ca să sperie celelalte păsări care murdăresc aleile.
Sunt și niște aparate cu ultrasunete montate în parc. Dar înțeleg că păsările se obișnuiesc cu ele și, deci, efectele sunt limitate.
Nu am ceva concret, demonstrat, aici. Suntem încă în zona de căutări. Nu găsim nicăieri o soluție verificată, de cumpărat. Trebuie să tatonăm. Să experimentăm mai multe variante până găsim soluția sau combinația de soluții care funcționează.
În Parcul Unirii puteți face ceva? E în centrul orașului și e cam ponosit. Îl traversează o alee bătătorită din pământ. Coșurile sunt vechi... E în apropierea fântânilor arteziene, dar arată rău, în comparație cu ele.
Parcul Unirii este, de fapt, o jardinieră uriașă. Pe sub el trec două galerii de metrou, trece caseta colectoare a sistemului de canalizare al Capitalei, trece Dâmbovița...
Sub parc se află acea porțiune de planșeu aflată în stare precară pe care urmează să o repare Primăria Sectorului 4 (în decembrie 2022, instituția condusă de Daniel Băluță urma să finalizeze o expertiză, urmând ca în prima parte a lui 2023 să lanseze licitație pentru întocmirea proiectului tehnic pentru lucrări – n.red.).
Dacă facem parcul acum și apoi vin cei cu lucrările la planșeu și îl strică, ar fi o risipă de bani publici.
O îngrijire a Parcului Unirii vom face, în baza acordului cadru pentru lucrări la spațiile verzi.
Dar o reabilitare peisagistică aș vrea să facem abia după ce se termină cu lucrările la planșeu.
Oricum, acolo – dat fiind stratul subțire de sol și structura de jardinieră, cum spuneam - va trebui să punem irigații și să ținem mai mult gazon. Eu nefiind, de altfel, un adept al ideii că trebuie să avem peste tot gazon.
Spunea ALPAB că va testa mixuri ierboase, rezistente la secetă...
Da, avem în plan să facem proiect pilot. Să identificăm niște plante adecvate. Avem specialiști. Are și firma cu care am încheiat contractele pentru întreținerea spațiilor verzi.
N-am vrea să luăm vreo plantă care să se înmulțească excesiv, să paraziteze sau mai știu eu ce. Testăm pe suprafețe mici, vedem cum merge. N-o să luăm plante ierboase, din prima, pentru 100 de hectare.
Și le vom folosi acolo unde se poate. Spre exemplu, în parcul Tineretului e o zonă unde oamenii ies să facă plajă. N-o să putem transforma zona într-una cu vegetație mai înaltă.
Dar o soluție trebuie să găsim. Din 180 de hectare de teren în parcuri, avem doar un hectar irigat. Nu vom putea pune sisteme peste tot și nici suprafețe pârjolite de soare nu ne dorim...
Ați început să asfaltați aleea din jurul lacului, în Parcul Tineretului. Când terminați?
Parcul Tineretului este o prioritate, anul acesta. Am început să refacem aleea din jurul lacului, într-adevăr. Dar ne-am oprit din cauza vremii.
Borduri putem monta pe orice vreme, fără probleme. Dar ca să așternem bitum, să asfaltăm, trebuie ca vremea să fie uscată. Și nu este.
O să reluăm lucrările imediat ce ne va permite vremea. Și nu doar pe aleea din jurul lacului, ci și pe alte alei. Vrem să arate bine întregul parc.
Și tot pentru Tineretului, am ajuns în faza de proiectare cu lucrările pentru reabilitarea podului din zona Sălii Polivalente. Acolo vom lucra cu Trustul de Clădiri Metropolitane. În aprilie ar trebui să înceapă lucrările, iar până la finalul anului sperăm să se și termine.
Probleme cu aleile sunt în aproape toate parcurile. Doar în Tineretului le veți repara?
Nu doar pe cele din Tineretului. Vom repara alei și în Cișmigiu, dar și în Herăstrău, în special în zona dinspre Charles de Gaulle și Arcul de Triumf. În zona unde se află aleea Michael Jackson.
Vara trecută, ALPAB voia să redimensioneze coșurile de gunoi din parcuri. Să le facă mai mari. Motivul: acum oamenii mănâncă în parc fast-food, aruncă ambalajele, iar coșurile se umplu imediat. O să vedem din 2023 coșurile mai mari?
Pe lângă că vrem să facem coșurile de gunoi mai mari, vrem să schimbăm și parte din modul în care sunt amplasate.
Nu sunt adeptul unor parcuri în care să avem bancă lângă bancă și coș de gunoi lângă coș de gunoi. Astea sunt lucruri pe care multe primării le cumpără doar ca să dea banii pe ele.
În plus, am văzut un parc pe Bulevardul Timișoara în care nu se vede iarba de bănci. Și nu cred că ăsta e scopul unui parc.
Odată cu redimensionarea coșurilor de gunoi, o să le punem mai rar. E adevărat că – per unitate – un coș nou va fi mai scump. Dar vor fi mai rare și, per total, cred că vom câștiga la bani.
Avem tot anul ăsta și o linie bugetată pentru bănci. În funcție de venituri, o să facem și achiziții. Poate că nu le vom cumpăra pe toate cele necesare, ci doar parte dintre ele.
În zona centrală, în parcul de la Sala Palatului și în parcul din fața Teatrului Național vom avea, într-o primă etapă, mobilierul schimbat.
Și apoi o să mergem și către marile parcuri.
Dar aici avem o problemă pe care o am în dezbatere cu doamna director Bega de la ALPAB. Cea a distrugerilor din parcuri și a nevoii de pază.
Să avem, din nou, agenți de pază în parcuri?
Să pornim de la un exemplu.
Anul trecut am cheltuit niște bani publici și am contractat o companie care a curățat graffiti din Cișmigiu. În plus, am înlocuit toate plăcuțele de semnalizare ruginite.
Vinerea trecută (pe 6 ianuarie – n.red.), am fost în parc cu reprezentanții companiei care a câștigat acordul cadru pentru întreținerea vegetației. Ca să planificăm puțin intervențiile.
Și am descoperit că 3 plăcuțe au dispărut deja. Iar parte din graffiti e deja la loc.
Avem o problemă cu vandalismul. Și încercăm să găsim soluții.
Internalizarea serviciului de pază înseamnă să mărim organigrama. Și nu se poate. Încă din 2010, când era Guvernul Boc, s-au impus niște limite.
Și cum administrația precedentă (a Gabrielei Firea – n.red.) a înființat instituții peste instituții, limita e atinsă pentru administrația Capitalei, în momentul de față, din câte știu.
Așa că multe angajări nu se prea pot face.
N-ar putea asigura Poliția Locală paza în parcuri? Sau și Poliția Locală ar trebui să facă angajări și ne-am lovi, din nou, de problema măririi organigramei?
Poliția Locală are deja un serviciu pentru Parcuri. Dar alocarea e de un echipaj de polițiști locali per parc. Și e insuficient. Mai ales în parcuri mare, cum e Herăstrăul.
Nu vrem nici ca externalizarea să coste foarte mult. Căutăm soluții.
Eu sunt adeptul sistemelor CCTV. Dar și aici costă destul de mult proiectarea și investiția inițială.
Avem un proiect pentru CCTV și iluminat public pentru parcul Herăstrău. E făcut mai demult. Stă la sertar din 2019. Sperăm să lansăm o licitație, în acest an.
Nu ne-am permis, încă, să investim și în pază. E o problemă care rămâne în analiză, dar care trebuie rezolvată curând.
Mai ales că deja, până în februarie, o să schimbăm 14 locuri de joacă din marile parcuri. Am făcut licitație anul trecut, s-a finalizat. Acum se fac lucrările și în februarie terminăm.
În 2023, lansăm altă licitație, ca să înlocuim echipamentele din celelalte 26 de locuri de joacă din marile parcuri.
Sunt multe lucruri pe care vrem să le facem. Și multe care s-ar putea distruge repede și ușor, fără pază.
Ce înseamnă că vreți să faceți multe în parcuri?
V-am spus parte dintre proiecte, deja. Vrem să înlocuim mobilier urban și coșuri. Să reparăm alei. Să refacem locuri de joacă.
Vrem să reparăm și țarcurile de câini.
Am vorbit la ALPAB să schimbăm și parte dintre cișmele cu unele care au la bază un fel de bol din care se pot adăpa și animalele de companie. Probabil că vom înlocui 15-20, în acest an.
În plus, vrem să luăm niște fântâni aeratoare pentru lacuri. Vreo 4-5, în primă fază.
Pe lângă aspectul estetic, în anii cu secetă, cum a fost 2022, astfel de fântâni ajută la oxigenarea apei. Și vom avea mai puține alge. Deci lacurile vor fi mai ușor de curățat.
Avem o linie de investiție pentru skate park-ul din Parcul Tineretului. Și tot acolo – dat fiind că există teren în vale – vrem să amenajăm un teren de downhill (coborâre cu bicicleta - n.red.).
În mod normal, la acest moment, amatorii de downhill se duc în Parcul Carol și se dau acolo. Problema este că Parcul Carol e monument istoric și n-o să reușim niciodată să obținem documentele necesare ca să facem traseu de downhill în acolo. Așa că am zis să încercăm în Tineretului.